Cancerul nu trebuie să influenţeze modul în care oamenii îşi trăiesc viaţa, aceasta incluzând şi viaţa de familie şi dorinţa de a avea copii. Există anumite tipuri de cancer care cauzează în mod direct infertilitate, cum ar fi cancerul testicular, uterin sau ovarian. De asemenea, cancerul de prostată, de sân, de tiroidă sau de piele poate avea ca efect secundar infertilitatea temporară sau permanentă.
Este posibilă o adopţie?
Desigur, problema principală este una morală. Este corect să adoţi un copil, ştiind că suferi de o maladie care poate fi fatală?
Atunci când adopţi sau dai naştere unui copil iei asupra ta obligaţia morală de a-l creşte până la maturitate. Fireşte, şansele unui accident neprevăzut există pentru toată lumea, însă cancerul este o altă situaţie.
Înainte să iei decizia de a adopta un copil, trebuie să-ţi răspunzi la următoarele întrebări:
-Eşti în remisie? Dacă da, care sunt şansele de recuperare? Dacă şansele sunt mai mici de 75 %, este un gest de imaturitate să te angajezi în creşterea unui copil.
-Există alţi membri în familie care ar putea avea grijă de copil, în cazul în care nu reuşeşti să învingi boala?
-Ce vârstă vrei să aibă copilul adoptat? Dacă adopţi un nou-născut, atunci trebuie să te asiguri că vei avea o durată de viaţă de cel puţin douăzeci de ani, pentru a sprijini copilul până ce termină facultatea.
Este permisă adopţia?
Fiecare ţară are politici proprii legate de adopţii, având stipulări clare legate de persoanele bolnave de cancer sau alte maladii cu risc mare.
Însă, în general, rămâne la latitudinea asistenţilor sociali să aprecieze dacă o persoană bolnavă de cancer poate sau nu adopta un copil. De regulă se iau în calcul factori ca stadiul în care se află persoana în cauză şi sănătatea celuilalt partener. De cele mai multe ori, entuziasmul şi dorinţa de a avea un copil sunt suficiente.