Comisia Europeană a adoptat un document consultativ care lansează o dezbatere publică referitoare la cea mai bună modalitate de elaborare a unui nou acord internațional pentru combaterea schimbărilor climatice. Comunicarea consultativă adresează întrebări cheie și invită părțile interesate să-și exprime opiniile cu privire la noul acord, care urmează să fie încheiat până la sfârșitul anului 2015 și să se aplice din 2020.
Connie Hedegaard, Comisarul european pentru politici climatice, a declarat: „La Copenhaga, liderii lumii au stabilit obiectivul de menținere a încălzirii globale sub 2 °C, pentru a se evita cele mai grave impacturi ale schimbărilor climatice. Este un lucru bun. Însă, deoarece lumea se îndepărtează de acest obiectiv pe zi ce trece, este clar că nu este suficient. Este nevoie de mai multe acțiuni din partea tuturor. Un acord internațional ambițios în care toate marile economii se angajează să ia măsuri în concordanță cu capacitățile lor actuale și viitoare este vital pentru a avea succes. Acest document este o invitație de a contribui la creionarea poziției UE și la obținerea celui mai puternic acord posibil în 2015.”
Comunicarea consultativă invită părțile interesate, statele membre și instituțiile UE să spună care ar fi cea mai bună modalitate de elaborare a acordului din 2015, care va stabili regimul internațional în domeniul combaterii schimbărilor climatice după 2020.
Consultarea publică se desfășoară online până la 26 iunie. La 17 aprilie, la Bruxelles, va fi organizată o conferință a părților interesate.
Menținerea încălzirii globale sub 2 C
Părțile din cadrul ONU au lansat negocierile dedicate noului acord privind clima la sfârșitul anului 2011 la Durban. Consultarea publică se desfășoară pe fondul unei intensificări preconizate a negocierilor în acest an.
Acordul din 2015 va trebui să reunească, într-un singur regim cuprinzător, actuala multitudine pestriță de acorduri cu și fără caracter obligatoriu elaborate în contextul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și al Protocolului de la Kyoto. În vreme ce UE, câteva alte țări europene și Australia și-au asumat o a doua perioadă de angajament cu caracter juridic obligatoriu în temeiul Protocolului de la Kyoto, alte aproximativ 60 de țări din întreaga lume și-au asumat diverse tipuri de angajamente fără caracter juridic obligatoriu vizând reducerea sau limitarea creșterii emisiilor lor de gaze cu efect de seră (GES).
Creșterea nivelului de ambiție înainte de 2020 este, de asemenea, crucială
În același timp cu negocierile internaționale pentru acordul din 2015, au fost lansate negocieri paralele în cadrul Platformei Durban, pentru a se găsi modalități de creștere a reducerilor emisiilor globale de GES înainte de intrarea în vigoare a acordului în 2020. Aceste negocieri paralele reflectă recunoașterea faptului că există o discrepanță semnificativă între promisiunile actuale ale țărilor pentru 2020 referitoare la emisii și reducerile necesare pentru menținerea încălzirii globale sub 2 C.
Deși se concentrează asupra acordului din 2015, comunicarea consultativă afirmă clar că măsurile luate înainte de 2020 la nivel global vor fi cruciale pentru intrarea politicilor pe făgașul potrivit pentru ca acordul să fie un succes.
Etapele următoare
Comisia va analiza răspunsurile primite, care vor contribui la elaborarea poziției UE privind acordul din 2015.
Pagini Utile
● Conferința părților interesate
● Accelerare pentru atingerea obiectivelor înainte de 2020
