În temeiul normelor antitrust ale UE, Comisia Europeană a conferit angajamentelor propuse de Transgaz un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Societatea va pune la dispoziția pieței capacități semnificative de gaze naturale, în regim de capacități ferme, pentru a fi exportate din România către statele membre învecinate, în special către Ungaria și Bulgaria.
Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat:
„Transgaz s-a angajat să pună la dispoziție capacități în punctele de interconectare pentru a se putea exporta volume suplimentare de gaze naturale din România către Ungaria și Bulgaria. Se va promova astfel circulația liberă și la prețuri competitive a fluxurilor de gaze naturale în Europa de Sud-Est, un pas înainte către o piață europeană unică a energiei.
Consumatorii din întreaga regiune vor beneficia de un grad sporit de siguranță a aprovizionării cu acest combustibil de tranziție esențial, în vederea atingerii obiectivului final al unui mix energetic fără emisii, în conformitate cu Pactul ecologic european.”
Preocupările exprimate de Comisie
În iunie 2017, Comisia a anunțat lansarea unei proceduri oficiale de investigare pentru a evalua dacă Transgaz, societate controlată de stat care este operatorul tehnic al sistemului de transport din România, a încălcat normele antitrust ale UE prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România.
În special, preocupările Comisiei în sensul că Transgaz ar fi recurs la astfel de restricționări se întemeiau pe faptul că:
• societatea a investit insuficient în construirea infrastructurii pentru exporturile de gaze naturale sau că a întârziat construirea acestei infrastructuri;
• societatea a aplicat tarife de interconectare care au făcut ca exporturile de gaze naturale să fie neviabile din punct de vedere comercial;
• societatea a invocat argumente tehnice nefondate ca pretext pentru restricționarea exporturilor.
Aceste restricții ar fi putut menține sau crea bariere în calea circulației transfrontaliere a fluxurilor de gaze naturale din România – unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din UE – către Ungaria și Bulgaria, contrar obiectivului unei uniuni integrate a energiei, în care energia circulă liber între statele membre, pe baza forțelor concurențiale și a celei mai bune utilizări posibile a resurselor.
Angajamentele
În urma inițierii procedurii oficiale de investigare, Transgaz a propus să își asume anumite angajamente ca răspuns la preocupările Comisiei. Ulterior, Comisia a consultat participanții la piață pentru a verifica dacă angajamentele propuse ar elimina problemele de concurență identificate de Comisie.
În urma testului de piață, Transgaz a adus unele modificări angajamentelor propuse. Angajamentele finale vor permite participanților la piață să aibă acces la capacități semnificative de export prin intermediul punctelor de interconectare dintre România și statele membre învecinate. Mai precis, Transgaz s-a angajat:
• să pună la dispoziție capacități minime de export de 1,75 miliarde de metri cubi pe an la punctul de interconectare dintre România și Ungaria (Csanádpalota). Această capacitate este echivalentă cu aproximativ o șesime din consumul anual de gaze naturale al Ungariei;
• să pună la dispoziție capacități minime de export la un nivel total de 3,7 miliarde de metri cubi pe an în două puncte de interconectare dintre România și Bulgaria (Giurgiu/Ruse și Negru Vodă I/Kardam). Această capacitate acoperă mai mult de jumătate din consumul anual de gaze naturale al Bulgariei și al Greciei;
• să se asigure că tarifele pe care le va propune autorității române de reglementare în domeniul energiei (ANRE) nu vor diferenția între piața de export și cea internă, evitându-se astfel tarifele de interconectare care fac exporturile neviabile din punct de vedere comercial;
• să se abțină de la utilizarea oricăror alte mijloace de obstrucționare a exporturilor.
Versiunea finală a angajamentelor prevede o capacitate suplimentară semnificativă față de versiunea angajamentelor care a fost testată de piață, în special pentru Ungaria, prin includerea capacităților avute în vedere pentru tronsonul românesc din prima fază a proiectului privind gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria („BRUA”). În consecință, participarea societății Transgaz la acest proiect va fi, de asemenea, supusă unor termene-limită obligatorii din punct de vedere juridic.
Angajamentele rămân în vigoare până la 31 decembrie 2026. Un administrator-supraveghetor va fi însărcinat cu monitorizarea aplicării și respectării angajamentelor.
Comisia a ajuns la concluzia că versiunea modificată a angajamentelor propuse de Transgaz răspunde preocupărilor identificate în materie de concurență și, prin urmare, le-a conferit acestora un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.
Context
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. („ Transgaz”) este unicul administrator și operator al rețelei de transport al gazelor naturale din România, care include toate punctele de interconectare cu țările vecine.
România este al doilea producător de gaze naturale din UE (după Țările de Jos) și dispune de rezerve importante de gaze naturale, inclusiv de unele zăcăminte de gaze naturale descoperite recent în Marea Neagră.
Articolul 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) interzice abuzul de poziție dominantă care restrânge concurența în UE.
În urma inspecțiilor efectuate în iunie 2016 în România, Comisia a lansat o procedură oficială de investigare privind comportamentul Transgaz, în iunie 2017; în septembrie 2018 a informat societatea cu privire la preocupările sale preliminare în materie de concurență. La 21 septembrie 2018, Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la o versiune anterioară a angajamentelor.
Articolul 9 din Regulamentul antitrust al UE (Regulamentul nr. 1/2003) îi permite Comisiei să pună capăt procedurilor antitrust prin acceptarea de angajamente propuse de o societate. Printr-o astfel de decizie nu se ajunge la o concluzie cu privire la faptul că normele antitrust ale UE au fost sau nu încălcate, dar societatea este obligată să își respecte angajamentele. Mai jos este disponibilă o sinteză a deciziilor care au ca obiect astfel de angajamente adoptate în temeiul articolului 9.
Dacă Transgaz încalcă aceste angajamente, Comisia îi poate impune o amendă de până la 10% din cifra sa de afaceri la nivel mondial, fără a fi necesar să dovedească existența unei încălcări a normelor antitrust ale UE.
Furnizarea de energie sigură consumatorilor și întreprinderilor este unul dintre obiectivele Pactului ecologic european. O piață a energiei concurențială și pe deplin integrată stimulează siguranța aprovizionării, iar libera circulație a fluxurilor de gaze naturale din România către Bulgaria și Ungaria contribuie la obiectivul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, în concordanță cu Pactul ecologic european.
Cazul Transgaz completează eforturile Comisiei de a permite libera circulație a fluxurilor de gaze naturale la prețuri competitive și o mai mare siguranță a aprovizionării pe piețele gazelor naturale din Europa Centrală și de Est. În mai 2018, Comisia a impus societății Gazprom obligații în vederea eliminării restricțiilor contractuale privind fluxurile transfrontaliere de gaze naturale și a asigurării de prețuri competitive pentru acest produs în Bulgaria, printre alte țări.
În decembrie 2018, Comisia a adoptat o decizie prin care societății BEH Gas i se aplica o interdicție, pentru a se asigura faptul că societățile concurente au acces la infrastructura de bază a gazelor naturale din Bulgaria și că pot concura liber pe piața gazelor naturale din această țară.
Textul integral al deciziei adopte astăzi de Comisie în temeiul articolului 9, angajamentele și mai multe informații privind investigația vor fi disponibile pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței și în registrul public, cu numărul de caz 40335.
