Our website use cookies to improve and personalize your experience and to display advertisements(if any). Our website may also include cookies from third parties like Google Adsense, Google Analytics, Youtube. By using the website, you consent to the use of cookies. We have updated our Privacy Policy. Please click on the button to check our Privacy Policy.

Placuta de metal a PR-ului

Diana Bucuroiu
Consultant PR, Headline

“Boilerplate”? Când am auzit prima dată acest termen,  m-am întrebat ce legătură are denumirea asta industrială cu un comunicat de presă? De ce „boiler”? De ce „plate”?

Probabil că mulţi dintre cei care folosesc un boilerplate ştiu semnifiaţia actuală a termenului, dar nu-i cunosc originea, deşi istoria apariţiei sale este interesantă. „Boilerplate” este un termen folosit în domenii foarte diferite – programare, drept sau literatură-, având în comun faptul că denumeşte un fragment de text, cod, lege sau contract, care poate fi reutilizat fără a suferi modificări importante. Într-adevăr, în PR, în mod similar, boilerplate-ul reprezintă paragraful final, folosit aproape neschimbat în fiecare comunicat de presă al unei companii, ce conţine date esenţiale despre aceasta.

Aceste rezonanţe tehnice vin din istoria cuvântului, care, la începutul secolului XX, denumea plăcuţele de fier folosite la construirea maşinilor cu aburi. Cuvântul s-a extins şi în presă, în 1890 reprezentând plăcuţele cu text standard, care erau reproduse în ziar fără a mai fi modificate, ca în cazul reclamelor. Până în 1950, toate companiile şi-au făcut astfel de plăcuţe („boilerplates”), pe care le trimiteau ziarelor din Statele Unite, ca să le aibă la îndemână atunci când vor să scrie despre ele.

Unele companii, încercând să influenţeze publicarea întregului material conceput de ele, nu trimiteau sub formă de plăcuţă pentru tipar numai datele despre companie, ci întregul comunicat de presă, sperând că va fi inclus ca atare în formatul ziarului. Aşadar, varianta modernă a plăcuţei standard pentru tipar este boilerplate-ul nostru, acel paragraf final, ce rămane neschimbat de la comunicat la comunicat.

Cum să scrii un boilerplate?

Boilerplate-ul ar trebui să conţină o scurtă descriere, maximum 100 de cuvinte, care să răspundă la întrebările clasice despre orice afacere: cine eşti?, ce faci?, de când faci?, pentru cine faci?, de ce faci?. Dacă business-ul tău este nou, vorbeşte despre tine şi despre motivul pentru care eşti important pe piaţă, dar fără a scrie romane. Cinci propoziţii ar fi de ajuns.

Un boilerplate bun ar trebui să evite limbajul corporatist şi să nu prezinte artificial compania. Din păcate, abuzând de adjective şi adverbe, foarte multe boilerplate-uri proclamă compania emitentă lider de piaţă pe diferite segmente, fără a avea argumente reale. Ar fi mai bine să ne referim strict la date şi fapte, care să faciliteze accesul cititorului la esenţa mesajului. Într-un boilerplate nu se face „reclamă”, ci trebuie să fim obiectivi, clari şi concişi, fără testimoniale de la clienţi, fără întreaga listă a produselor şi serviciilor. Cu siguranţă ne dorim ca acel comunicat să fie perceput ca autentic şi credibil, nu subiectiv şi publicitar.

În fond,
boilerplate-ul conţine informaţii relevante pentru jurnalişti, nu laude şi aprecieri. Când scriem un boilerplate, trebuie să ne gîndim că scopul acestuia este de a uşura munca jurnalistului şi de a câştiga timp prin menţionarea unor detalii importante, pentru care ziaristul nu mai trebuie să te sune ulterior.

Este important să nu includem în boilerplate informaţii care se modifică des, pentru a nu fi nevoiţi să schimbăm de fiecare dată textul. Modificările frecvente aduc cu ele riscul de a părea lipsiţi de continuitate şi lasă loc pentru apariţia erorilor şi a informaţiilor greşite despre companie. Un boilerplate bun este cel care rămâne actual luni la rând, cu informaţii relevante şi succinte.

Finalul paragrafului de prezentare menţionează, întotdeauna, website-ul companiei, astfel încât cei interesaţi, de la furnizori la potenþiali clienţi, sã poatã afla mai multe despre companie, despre produse şi servicii.

Si ca sa exemplific putin toate elementele din acest articol, iata boilerplate-ul Headline:

Headline și-a început activitatea în PR şi marketing în anul 2001 şi s-a dezvoltat considerabil în cei opt ani de activitate, adunând în portofoliul său atât clienţi români, cât şi companii multinaţionale, în special din domeniul IT. Headline colaborează cu PRO SYS, producătorul autohton de soluţii hardware pentru business, şi cu I.R.I.S., unic distribuitor Apple, iar printre clienţii multinaţionali se numără  Microsoft, GIGABYTE, Symantec, Autodesk sau Siemens. Pe plan extern, Headline este afiliată reţelei internaţionale Bond PR.
www.headline.ro

Diana Bucuroiu este consultant în cadrul agenţiei de PR Headline şi lucrează în comunicare de doi ani, timp în care a dezvoltat parteneriate stabile cu jurnaliştii şi a construit şi implementat pentru clienţi campanii de promovare cu rezultate măsurabile. S-a implicat în special în gestionarea unor conturi din industria IT&C, precum Microsoft Hardware, GIGABYTE, Symantec sau PRO SYS. Consideră că, dincolo de dăruire şi creativitate, în consultanţă îţi trebuie multă atenţie la detalii, seriozitate şi înţelegerea job-ului prin perspectiva concretă a eficienţei pentru client. {mosloadposition user10}

By Violeta-Loredana Pascal

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Posts

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.