de Ole Sloth Hansen
Piețele de petrol au fost relativ calme sãptãmâna asta, petrolul Brent stabilizându-se într-o marjã ca urmare a vârfului de sãptãmâna trecutã. Regruparea a fost determinatã de noile îngrijorãri legate de stabilitatea Irakului în urma atacurilor militanților sunniți din nordul și vestul țãrii.
Irakul a devenit un producãtor cheie OPEC în ultimii ani, nemailuând în considerare scãderea bruscã a exporturilor din Libia. Deocamdatã, regiunile cheie pentru producerea petrolului din nord-estul Irakului, controlate de kurzi, și cele controlate de șiiți din sud, rãmân relativ calme, iar asta a ajutat petrolul Brent sã se stabilizeze în intervalul 112-114 USD/baril, dar cu o producție de 3,3 milioane de barili pe zi în joc, piața e destul de nervoasã.
Până acum, militanții au reușit să intre în cea mai mare rafinărie din Irak, Baija, fiind raportate daune, însă exporturile internaționale prinTurcia la nord și Basra la sud nu sunt afectate, ceea ce explică starea de calmitate actuală de pe piață.
Irakul a ajuns al doilea cel mai mare producător OPEC în ultimii doi ani, timp în care întreruperile de aprovizionare din Libia și embargoul împotriva Iranului a dus la o scădere a producției combinate a acestor două țări cu aproximativ 2,4 milioane de barili pe zi de la începutul Primăverii Arabe, la sfârșitul lui 2010.
În aceeași perioadă, producția irakiană de petrol a crescut cu aproape un milion de barili pe zi, iar până acum guvernul a fost foarte încrezător în perspectiva unei producții și mai mari. De la nivelurile actuale de aproximativ 3,3 milioane de barili pe zi, acesta se așteaptă la o creștere spre 4 milioane până la sfârșitul anului și până la 7 milioane până la sfârșitul lui 2016.
Aceste ținte par acum de neatins, ceea ce mãrește presiunea asupra Arabiei Saudite de a crește producția pentru a evita înãsprirea prea mare a piețelor de petrol, mai ales în urmãtorul trimestru ce cuprinde perioada cu cea mai mare cerere. Arabia Sauditã a declarat recent cã ar prefera ca prețul unui baril de petrol sã fie în intervalul 95-110 USD/baril, cumva sub nivelurile actuale.
În ciuda grijilor din prezent, opinia publică a fost martora unei volatilități scăzute a prețurilor la petrol în ultima vreme, mai scăzută decât în orice altă perioadă din istoria recentă. Creșterea bruscă în producția non-OPEC, în special în SUA, a ajutat la îndepărtarea unor griji legate de întreruperile cu aprovizionarea din Orientul Mijlociu și Nordul Africii. Am fost martorii unor situații grave din punct de vedere geopolitic din 2011 încoace, dar, așa cum se poate vedea și din graficul de mai jos, impactul acestora a avut ca rezultat reacții, din punct de vedere al prețului, din ce în ce mai mici.
Dacă actuala criză se menține la același nivel, ar trebui să ne așteptăm ca păcura Brent să nu fie mai mult de 115 USD, în timp ce orice amenințare reală asupra rezervelor ar putea duce la vârfuri de nivelul anului 2011 sau 2012 sau chiar peste. Nimic nu este bătut în cuie și, luând în considerare fondul de protecție comunitar care deține din nou recordul la expunere îndelungată pe piață, orice mișcare către rezolvarea problemei ar putea avea ca rezultat scăderea prețului cu 5 până la 10 USD/baril. Acest lucru ar mai scădea prima de risc geopolitic, dar nu în întregime, căci încă Libia produce la mai puțin de 15% din capacitate.
