Piata de arta castiga puncte intr-o editie zglobie de licitatie de arta pe tema copilariei

Licitaţia specială Artmark desfăşurată marţi, în întâmpinarea Zilei Internaţionale a Copilului, a arătat popularitatea de care se bucură tema copilăriei în arta românească de patrimoniu şi contemporană, în rândul colecţionarilor şi investitorilor în artă. Au fost adjudecate 83% din loturi, iar vânzările totale au realizat estimările, într-un eveniment animat de intervenţiile pline de culoare ale copiilor.

A doua licitaţie dedicată anual de Artmark unei teme iubite din arta românească a tuturor timpurilor, care în acest an a purtat numele „Cei mai iubiţi dintre pământeni”, s-a încheiat, la Hotel Athénée Palace Hilton, cu vânzarea a 62 dintre cele 75 de loturi oferite, care au însumat 222.300 €.

Principalul lot al serii, pictura din 1924 „Copil în rose” de Nicolae Tonitza, a fost adjudecat cu 75.000 €, bătaia ciocanului aparţinând unuia dintre cei 21 de copii invitaţi să pledeze, în faţa unei săli pline, pentru tot atâtea picturi şi sculpturi excepţionale. Portretul pruncului, vândut cu cel mai mare preţ al serii, face parte din cea mai apreciată perioadă de creaţie a lui Tonitza, cea cuprinsă între 1921-1924, când locuieşte împreună cu familia sa la Vălenii de Munte.

Colecţionarii şi investitorii în artă, entuziaşti ai subiectului copilăriei în operele deopotrivă moderne, postmoderne şi contemporane, au licitat până la preţuri ce au depăşit valorile estimative pentru cca două treimi dintre loturile adjudecate. Atât picturile maeştrilor moderni Tonitza, Dimitrescu, Ressu ori Schweitzer-Cumpăna s-au aflat în atenţia participanţilor, preţurile lor de adjudecare întrecând aşteptările, cât şi operele de grafică. Cele patru desene şi schiţe de Nicolae Tonitza propuse în licitaţie au fost vândute seminificativ peste estimări, „Cântec de leagăn” (est. € 700 – 1.200) cu cea mai mare valoare, 2.400 €.

O operă remarcabilă semnată Ştefan Dimitrescu, portretul „Ţărăncuţă din Săvârşin” din 1925-1927 (est. € 10.000 – 18.000), a fost adjudecat cu 14.500 €, valoare apropiată de cea obţinută de „Cântec de leagăn” – 15.000 € – pictura datată 1929, executată de Rudolf Schweitzer-Cumpăna, intrată în licitaţie cu o valoare estimativă egală. De şi mai multă apreciere s-a bucurat opera „Borcanul cu smântână (Smaranda)” de Camil Ressu (est. € 10.000 – 18.000), imagine fermecătoare a unei fetiţe desculţe, care i-a stimulat pe participanţi să liciteze până la pragul de 20.000 €, depăşind valoarea maximă estimată.

Unul dintre artiştii pentru care preţurile au crescut de mai multe ori peste estimări este Aurel Naray (1883-1948), a cărui operă „Madonă cu îngeri” (est. € 1.400 – 2.400) s-a vândut cu 6.500 € – preţ maxim pe piaţa românească – după ce „Surioarele” (est. € 1.000 – 2.000) au obţinut în licitaţie 4.000 €. Operele pictorului interbelic realizau, anul trecut, în licitaţii, preţuri de până la 2.400 €.

Nu doar maeştrii moderni au primit apreciere în cadrul licitaţiei, ci şi operele artiştilor postmoderni şi contemporani reprezentaţi. „Înger de dimineaţă”, o lucrare din cea mai recentă serie de pictură pe suport backlit a lui Francisc Chiuariu (est. € 1.500 – 2.500), a fost adjudecată cu 3.000 €. Un lot la fel de râvnit a fost şi „Somnoroasa II” (est. € 1.000 – 2.000) a lui Csaba Szabo, un cap de fetiţă sculptat în bazalt, inspirând pace, al cărui preţ a urcat până peste estimări, la 2.400 €. La aceeaşi valoare s-a vândut şi „Don Quijote”, o pictură de Ana Ruxandra Ilfoveanu, care a stabit şi cea mai mare valoare de tranzacţionare pe piaţa publică, a artistei.

„Cei mai iubiţi dintre pământeni” – noua provocare adresată de Artmark entuziaştilor artei româneşti – a evocat copilăria prin opere de valoare şi prezenţele zglobii ale copiilor, susţinând creşterea pieţei româneşti de artă.