WWF-România a obținut acceptarea a 9200 ha de păduri virgine în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și, astfel, conservarea acestor ecosisteme unice, în forma naturală actuală. Altfel spus, aici nu se va mai putea interveni, decât în caz de siguranță națională.
Această suprafață, comparabilă cu cea ocupată de 18.000 de terenuri de fotbal, reprezintă doar o treime din totalul ariilor identificate, cartate și încadrate pentru protejare de către WWF în ultimii ani.
Între 2013 și 2016, pe teren au fost evaluate peste 100.000 ha considerate potențiale păduri virgine. Dintre acestea, 30.000 ha păduri virgine și cvasivirgine au fost identificate, cartate și trimise spre protecție integrală, prin eforturile proprii ale WWF (vezi raportul complet). Aceste studii1 acoperă suprafețe atât din proprietatea statului, cât și proprietăți private.
În 2012, WWF a pus bazele legislației care urma să protejeze pădurile virgine, printr-un ordin de ministru2 ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste păduri. În 2016 a fost creat Catalogul Național al Pădurilor Virgine, ultimul pas necesar pentru a garanta protecția acestor păduri. WWF a identificat și propus spre includere peste 30.000 ha păduri virgine, dintre care 9200 ha sunt deja acceptate. Procese de identificare au fost realizate și de către alte organizații.
O treime dintre pădurile virgine identificate nu pot fi protejate din lipsa compensațiilor
Din cele 22.000 ha evaluate de către autorități în această etapă, 7.100 ha nu au putut fi adăugate în Catalogul Național al Pădurilor Virgine din cauza refuzului proprietarilor privați – motivația acestora fiind lipsa compensațiilor.
Această validare reprezintă rezultatul unei analize realizate de autoritățile naționale din domeniu. În cadrul a trei comisii distincte, WWF a prezentat studii pentru păduri virgine identificate în județele:
1. Brașov, Sibiu, Covasna
S-au propus circa 7000 ha din care au fost acceptate de către comisia de specialitate mai bine de 3000 ha. Aici, comisia a invalidat aproximativ 100 ha de pădure (suprafețe ce nu mai corespundeau criteriilor, din cauza tăierilor realizate recent); diferența nu a fost inclusă în Catalogul Național al Pădurilor Virgine deoarece proprietarii, în lipsa unor compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care nu o pot folosi, au refuzat includerea proprietății lor în acest catalog.
2. Mehedinți și Gorj
S-au desemnat circa 6800 ha din care s-au acceptat peste 2800 ha. Aproximativ 800 ha au rămas spre clarificare iar restul au fost respinse de proprietari din același motiv ca cel enunțat mai sus.
3. Caraș-Severin
S-au transmis circa 8400 ha din care s-au validat peste 3400 ha. Restul au rămas spre clarificare (fiind necesară o evaluare succintă pe teren realizată de Garda Forestieră).
Astfel au fost salvate păduri importante din munții Făgăraș, din Banatul Montan, de pe Valea Arpașului în Sibiu sau Valea Bistriței în Gorj.
Salvarea acestor păduri s-a făcut cu sprijinul Gărzilor Forestiere din Brașov, Râmnicu Valcea și Timișoara, precum și prin implicarea Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) prin Direcțiile Silvice din Brașov, Sibiu, Covasna, Gorj, Mehedinți și Caraș Severin (RNP a acceptat toate suprafețele propuse mai sus).
Proprietarii privați ce au sprijinit includerea acestor păduri virgine în Catalog sunt Ocolul Silvic Pădurile Șincii, Ocolul Silvic Arpaș, Primăria orașului Brașov, Composesoratele Viștișoara și Plaiul Zănogii.
Eforturile WWF continuă și în viitor în această direcție: atât prin participarea la comisiile de evaluare din celelalte județe în care s-au realizat studii (Maramureș și Hunedoara), cât și prin efectuarea de noi procese de identificare, cartare și inventariere.
Legislația deficitară pune în pericol conservarea biodiversității din România
Mult mai multe ecosisteme forestiere ar putea fi salvate dacă statul ar acorda compensații juste proprietarilor privați. Este nevoie ca autoritățile să adopte în regim de urgență hotărârea de guvern referitoare la plata compensațiilor pentru pădurile restricționate la tăiere. Până nu se întamplă acest lucru, soarta acestor păduri aproape unice în Europa rămâne incertă. De asemenea, în forma actuală, Ordinul de ministru 1417/2016 (privind înființarea Catalogului Național al Pădurilor Virgine) crează dificultăți majore în demersurile de protejare a acestor păduri – solicităm revizuirea sa și includerea principiilor de lucru agreate de grupul de lucru național constituit pentru dezvoltarea acestui instrument.
Mai multe informații despre pădurile virgine din România: www.wwf.ro/ce_facem/paduri/pduri_virgine/.
1 Necesitatea realizării acestor studii
La nivel național există o prevedere legală care protejează aceste păduri virgine și cvasivirgine (prin Ordinul 3397/2012) – ocrotirea lor efectivă însă poate fi în pericol, întrucât multe din aceste suprafețe nu sunt identificate și protejate ca atare. Fără a avea repere clare privind localizarea și suprafața acestor păduri, se poate interveni prin tăieri care le-ar putea altera structura în mod iremediabil. Aceste studii complexe permit identificarea, cartarea și integrarea acestor paduri în Catalog – lucru ce garantează o protecție integrală împotriva intervențiilor umane.
2 Ordinul 3397/2012.
Foto copyright Mircea Struțeanu.
