Personalitati din Romania ne-au spus "Ce s-ar fi facut daca s-ar fi nascut rom"
Ziua Internationala a Romilor se sarbatoreste in fiecare an la inceputul lunii aprilie. Ideea de a marca o astfel de zi a luat nastere la Londra, in 1971, la primul congres international al romilor.
Atunci s-a luat decizia ca 8 aprilie sa devina Ziua Internationala a Romilor din intreaga lume.
Din dorinta de a marca aceasta zi in cadrul campaniei Profesionisti romi in domeniul medical, echipa ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei a discutat cu personalitatii ale vietii culturale, politice, jurnalistice din Romania pentru a le afla opinia despre accesul romilor la educatie si la meserii cu inalta calificare. Fiecare personalitate intervievata, a fost rugata sa faca un exercitiu de imaginatie si sa ne spuna «Ce ar fi devenit daca s-ar fi nascut rom?».
Au raspuns provocarii noastre Adriana Saftoiu – om politic, Lucian Mandruta – fost prezentator TV, director creatie Mediafax, Simona Gherghe – prezentator TV, Alexandru Tomescu – violonist, Vasile Calofir – actor, Mihaela Bilic – nutritionist, cuplul Cristian Mihailescu –regizor opera si Felicia Filip – soprana, Dan Bitman – artist, Andi Moisescu – prezentator TV.
«Sunt exemple celebre [n.r. de romi] in istoria muzicii, pornind de la Barbu Lautarul care l-a facut praf pe Liszt intr-o seara, reproducandu-i exact, nota cu nota, una din improvizatiile sale pe care o credea irepetabila (iata asadar nu doar abilitati interpretative iesite din comun, ci si o memorie muzicala fantastica!) pana la maestrul Ion Voicu, cel care a cantat pe vioara Stradivarius ce ii poarta astazi numele.
Mini-interviuri Profesioniști Romi
1. Adriana Saftoiu, politician, fost deputat în Comisia de Educatie
Cum credeti ca v-ar fi fost viata daca v-ati fi nascut de etnie roma?
Nu stiu. Si nu pentru ca e vorba de etnia roma. As fi raspuns la fel si daca m-ati fi intrebat cum mi-ar fi fost viata daca m-as fi nascut de etnie germana sau oricare alta. Nu am considerat niciodata ca trebuie sa ma pun in pielea celuilalt ca sa inteleg o situatie. E un artefact. Ca sa inteleg ce simte cel de langa mine trebuie doar sa am mintea deschisa si sa renunt la prejudecati.
In cazul romilor, da, sunt foarte multe prejudecati, dar si foarte multe realitati care dau apa la moara acestor prejudecati. Si trebuie sa mai tinem cont de un lucru: nimeni nu te poate ajuta mai mult decat tu insuti. Un cetatean rom se poate salva singur de la marginalizare, dar nu e suficient daca e vorba de comunitatea careia ii apartine. E valabil si pentru romani. Imaginea noastra in ”afara” nu e una foarte apetisanta. Cum o schimbam? Doar impreuna.
Nu cer nimanui sa se puna in locul meu cand ma simt jignita sau discriminata, caci si mie mi se intampla asta chiar daca nu sunt rom. Uneori e suficient sa fi femeie ca sa simti asta. Alteori, roman. Am propria mea intamplare in Roma intrand intr-un boutique si vorbind cu fiul meu in romana. Brusc, am fost invitati afara pe motiv ca e ora inchiderii. Si nu era. A fost suficient sa vorbim in romana ca sa le simt dispretul. Cand ma simt nedreptatita, nu caut sa ii invinovatesc pe ceilalti si plec de la premiza ca eu nu reusesc sa corectez prin atitudine si argumentatie asemenea manifestari ostile. Sa fii victima, e usor. Sa fii invingator, e o lupta cu limitele tale si cu limitele celor din jur. Si presupune o atitudine persuasiva si foarte demna.
Credeti ca sistemul de educatie, asa cum este el acum în Romania, ajuta sau îngradeste copiii romi sa devina adulti cu o viata decenta?
Actuala lege a educatiei le permite chiar sa studieze limba romani. Etnia roma trebuie doar sa cunoasca legea. Nu le pune nici o piedica. Nu legea e cea care ii impiedica pe copiii romi sa devina adulti cu o viata decenta, ci modul in care familiile lor le gandesc viitorul, pe de o parte, si perceptia acestei etnii in mentalul colectiv, pe de alta parte. Cei mai multi copii care abandoneaza scoala sunt cei de etnie roma. Nu stiu daca exista o statistica elocventa in ceea ce priveste disponibilitatea firmelor de a angaja romi. Sunt sigura ca unii romi ar fi angajati de isprava, dar prejudecata ca romii “fura” (ma limitez doar la acest cuvant) provoaca reticenta angajatorului. Pe cale de consecinta, in lipsa unui loc de munca, apare si imposibilitatea de a sustine un copil rom in scoala. Pe de alta parte, nu sunt foarte sigura ca familiile rome constientizeaza cat de important e sa ai totusi “carte”. Din acest punct de vedere, sunt si suficiente familii de romani care nu mai considera ca ai parte daca ai carte. Din pacate, cand esti si rom a nu avea carte este ingrosat si de apartenenta la o etnie care nu si-a castigat prin propriile forte respectul. L-am intrebat pe copilul meu daca ar accepta sa stea cu un copil rom in banca. A ezitat si apoi mi-a spus: pe mine nu m-ar deranja, dar ar rade colegii mei de mine. E relevant raspunsul pentru cum ne crestem reciproc unii pe altii. Eu pot sa insist spunandu-i ca un copil roman poate fi la fel de necivilizat ca un copil rom. E vorba de perceptie, de imaginea de care suntem cumplit de dependenti. Perceptia e totul in ziua de astazi.
Daca ati fi profesor, cum i-ati ajuta pe elevi sa înteleaga ca sunt egali, indiferent de culoarea pielii?
Tratandu-i la fel pe toti. Dar sa nu punem pe seama profesorului toata responsabilitatea. Familia conteaza foarte mult. Cand “tiganul” devine un fel de “baubau”, modelul negativ, e limpede ce bagaj cultural are copilul si cum se va raporta la un coleg de etnie roma. Scoala poate corecta partial tarele din familie. Daca un profesor nu simte reticente din partea familiilor elevilor apartinand altor etnii, cea roma in acest caz, la randul lui, profesorul devine mult mai flexibil. Pe de alta parte, insist asupra faptului ca nimeni nu poate sa faca mai mult pentru o comunitate decat comunitatea insasi. Exista cazuri individuale unde prostia si limitarea profesorului poate sa duca la nedreptatirea unui elev de etnie roma. Si cu toate acestea, din fericire, am evoluat legislativ ca asemenea cazuri sa fie sanctionate. Dar eu cunosc situatii, si nu putine, in care profesorii nu fac diferente. Chiar si eu, ca profesor, am masteranzi de etnie roma de toata cinstea. Si nu simt ca sunt discriminati sau bagatelizati de ceilalti colegi. Si-au castigat respectul prin atitudine, la fel ca ceilalti colegi.
2. Lucian Mandruta, fost prezentator TV, director de creatie Mediafax Group
Cum credeti ca v-ar fi fost viata daca v-ati fi nascut de etnie roma?
Viata depinde mai mult de mama si de tata decat de apartenenta la o etnie. Eu cred ca exista prejudecati, dar nu neaparat discriminare. Tocmai de aceea orice raspuns as da, mi-e teama ca va fi impregnat inclusiv de prejudecatile mele. Nu mi-e rusine sa recunosc ca ele exista.
Oricum, n-as vorbi despre etnia roma, ci mai degraba despre cultura roma, care defineste cumva mai exact problema la care va referiti, aceea a lipsei de sanse. Cred ca nu etnia genereaza problema de care vorbiti, ci apartenenta lipsita de alternative la aceasta cultura, cu propriile legi si traditii, care se opun intr-o anumita masura integrarii in societatea moderna.
Alminteri, constat ca sunt familii rome bine situate, in care copiii primesc educatie si, odata cu ea, respect din partea societatii. Sunt altele cu mult mai modeste, in care asta nu se intampla. Banuiala mea e ca sunt situatii materiale atat de grele incat orice dotare initiala a copilului ar exista, sansa lui e pierduta, ca urmare a faptului ca nu ajunge aproape niciodata in contact cu cartea si cu modele familiale (si ele importante) in care educatia sa fie valorizata.
Credeti ca sistemul de educatie, asa cum este el acum în Romania, ajuta sau îngradeste copiii romi sa devina adulti cu o viata decenta?
Cred ca sistemul de educatie ofera o sansa tuturor. Nu cred ca exista discriminare in sistemul de educatie. Cred ca discriminarea se intampla din cauza posibilitatilor materiale modeste ale parintilor, precum si din cauza unei mai slabe valorizari a educatiei formale in interiorul culturii roma.
Daca ati fi profesor, cum i-ati ajuta pe elevi sa înteleaga ca sunt egali, indiferent de culoarea pielii?
Eu cred ca ei stiu ca sunt egali. Ca au aceleasi drepturi. Mai degraba as incerca sa-i educ pe ceilalti, pe cei din jurul lor, sa-i judece in functie de perfomantele intelectuale si atitudinea in grupul lor social: ce valorizeaza, ce modele au, ce aspiratii.
De aceea, eu cred ca educatia trebuie sa mearga in amandoua directiile etnice, daca vreti: liderii de opinie romi trebuie sa insiste asupra modelelor gresite de reusita in viata din propria cultura (si care au ajuns stereotipuri negative, inclusiv in media). Si, in acelasi timp, liderii de opinie ai majoritarilor trebuie sa se pronunte mai clar in privinta nevoii de a judeca pe fiecare potrivit propriilor fapte, fara generalizari.
3. Simona Gherghe, prezentator Antena 1
Cum credeti ca v-ar fi fost viata daca v-ati fi nascut de etnie roma?
Cred ca daca as fi apartinut acestei etnii, n-as fi fost ceea ce sunt astazi. Si oricum, as fi fost nevoita sa muncesc mai mult pentru orice. Asta pentru ca ne lovim de prejudecati la tot pasul. Ne place, nu ne place, asta e adevarul. Si n-o sa fiu acum ipocrita sa spun ca eu n-am prejudecati, in legatura cu unii reprezentanti ai acestei etnii. Pe de alta parte, am cunoscut si multi romi pentru care am un mare respect. Unii dintre ei au fost invitati in emisiunea pe care o moderez si mi-am dat seama ca sunt oameni de calitate, cu bun-simt, buna crestere si responsabilitate. Si de la ei stiu ca au avut nevoie de mult mai multa munca sa dovedeasca faptul ca nu sunt hoti, lenesi sau agresivi. Sigur ca exista o multime de precedente care au facut ca noi sa avem prejudecati. Pe de alta parte, sunt oameni si oameni. La fel cum sunt si o multime de romani de proasta factura. Cred ca toti copiii ar trebui educati sa faca distinctia intre oamenii de calitate si cei certati cu legea. Si lucrurile astea se invata in familie, iar mai apoi la scoala.
4. Alexandru Tomescu, violonist
Cum credeti ca v-ar fi fost viata daca v-ati fi nascut de etnie roma?
Ca violonist cred ca ar fi fost un avantaj – as fi dispus de o usurinta si o lejeritate unica in a canta la un instrument muzical. Sunt exemple celebre in istoria muzicii, pornind de la Barbu Lautarul care l-a facut praf pe Liszt intr-o seara, reproducandu-i exact, nota cu nota, una din improvizatiile sale pe care o credea irepetabila (iata asadar nu doar abilitati interpretative iesite din comun, ci si o memorie muzicala fantastica!) pana la maestrul Ion Voicu, cel care a cantat pe vioara Stradivarius ce ii poarta astazi numele. Cred ca mi-ar fi placut sa-mi cunosc radacinile si as fi calatorit des in India – unul din cele mai fascinante locuri de pe planeta.
Credeti ca sistemul de educatie, asa cum este el acum în Romania, ajuta sau îngradeste copiii romi sa devina adulti cu o viata decenta ?
Cred ca sistemul nostru de educatie nu face nici una, nici cealalta. Este mult prea stufos si birocratizat ca sa poata fi considerat responsabil. Este vorba de fapt despre cultivarea tolerantei in fiecare din noi. Si pana la toleranta trebuie sa existe deschidere si intelegere. Sunt lucruri mici, aparent inofensive, cum ar fi o privire mai atenta sau mai incruntata. Aici este samanta care se dezvolta ulterior in tratamente discriminatorii. Nu cred ca political corectness-ul dezvoltat si hiperbolizat pana la niveluri comice de catre americani ar fi o solutie. Este doar o ascundere a intolerantei dupa cuvinte atent selectate. Cu toate acestea, America este una dintre cele mai tolerante societati pe care o cunosc.
Daca ati fi profesor, cum i-ati ajuta pe elevi sa înteleaga ca sunt egali, indiferent de culoarea pielii?
Raspunsul cel mai facil ar fi „tratandu-i pe toti in mod egal”, dar un bun profesor are o atitudine personalizata pentru fiecare dintre elevii sai. La urma urmei, fiecare are propriul sau ritm de maturizare, de absorbtie a cunostintelor. A face insa o departajare strict bazata pe criteriul culorii pielii mi se pare injust. Este vorba despre rasism.
5. Vasile Calofir, actor
Cum credeti ca v-ar fi fost viata daca v-ati fi nascut de etnie roma?
Nu am de unde sa stiu cum ar fi fost viata mea daca ma nasteam de etnie roma. Dar ma pot gindi ca nu prea usoara si probabil n-as fi apucat sa fac ce fac acum. Tocmai de aceea am sa salut orice miscare in sensul asta pentru ca probabil inteleg ce se intimpla cu acesta etnie. De-a lungul timpului am avut colegi de munca prieteni, amici de etnie. Am interactionat mult prea des si un timp destul de indelungat cu persoane din acesta etnie. Ii cunosc, stiu ce gindesc si cei mai multi stiu si ce ar trebui facut. Totul are legatura cu sistemul nostru de educatie care nu e deloc interesat sa investeasca si sa se implice pt ca nu exista profit imediat.
Credeti ca sistemul de educatie, asa cum este el acum în Romania, ajuta sau îngradeste copiii romi sa devina adulti cu o viata decenta ?
La nivel educational cred ca nu exista niste programe care sa inteleaga cel mai bine nevoile acestor oameni. Asa cum spuneam nici interes nu exista pt ca de fapt se considera ca nici acesti oameni nu exista. In principiu pentru stat conteaza doar cei care platesc taxe dar macar nici acestia nu sunt respectati. Doar cei multi si cu atitudine din aceasta tara mai pot schimba ceva pentru ca altfel nu intereseaza pe nimeni.
Daca ati fi profesor, cum i-ati ajuta pe elevi sa înteleaga ca sunt egali, indiferent de culoarea pielii?
Daca as fi profesor, as sta de vorba doar cu niste oameni pentru ca exista aceasta tendinta de a fi considerati neoameni. Eu cred ca nici lor nu le place sa se puna in afara ecuatiei OM. Aici vorbim de destine si nu de diferente de culoare a pielii. Asa as aborda orice conjunctura si situatie in care as fi pus sa comunic cu niste oameni care nu sunt altfel decit noi. Mai ales ca-mi place foarte tare spiritul lor liber, mai ales in exprimare, si, de ce nu, chiar si in felul in care traiesc. Fiind actor nu am cum sa nu vad si sa inteleg ca e mult mai important a simti si nu a te ordona in spatele unor reguli generale de cele mai multe ori aberante si inutile.
6. Mihaela Bilic, medic nutriționist
Cum credeti ca v-ar fi fost viata daca v-ati fi nascut de etnie roma?
Eu cred ca am macar o gena nomada in mine pentru ca mi se pare ca nu este un lucru care sa fie de rau. Oamenii acestia, asa cum au fost ei proiectati de natura, au fost facuti sa fie liberi. Pana la urma, tot ce inseamna libertate si felul cum traiesc ei cu sufletul, este, de fapt, secretul vietii pline de bucurie si, pana la urma, al fericirii. Asa ca eu nu consider a fi un lucru rau, din contra. Dupa atat de multi ani de educatie si de rational, cu greu incerc sa scot la iveala aceste gene nomade din mine, si aceasta libertate si, pana la urma, curajul de a trai in libertate si dupa suflet, pentru ca nu e usor intr-o societate ca a noastra. Asa ca, din punctul asta de vedere, eu nu consider o jignire, ci din contra imi pare foarte rau ca societatea incearca sa-i integreze si mai degraba sa-i uniformizeze. Iar ei trebuie mai degraba sa faca calitati din aceste trasaturi specifice lor, nu sa si le inhibe, sa si le nege, si apoi sa se trezeasca ca nu-si mai gasesc locul. Prin calitatile pe care le au si care sunt unele speciale si, in primul rand, artistice, sa faca un atuu si nu sa le considere de doi bani. Ei sunt facuti si inzestrati de natura cu unele lucruri pe care noi nu le avem.
Credeti ca sistemul de educatie, asa cum este el acum in Romania, ajuta sau ingradeste copiii romi sa devina adulti cu o viata decenta?
Consider ca sistemul de educatie, din pacate, nici pentru copiii ceilalti nu face mare lucru pentru ca, in primul rand, in scoala nu suntem invatati si nu suntem incurajati si intrebati ce anume ne dorim. Suntem constransi sa facem ce trebuie. Or, acest lucru este cea mai mare greseala pe care a facut-o comunismul si tot ce a insemnat uniformizarea oamenilor. Inclusiv copiii care scriu cu stanga sunt fortati sa scrie cu dreapta, deci, noi ne dorim in loc sa aflam fiecare om la ce este bun si sa-I dezvoltam talentul si caracterul lui individual, noi, prin educatie, nu facem altceva decat sa uniformizam oamenii si sa-I transformam in niste robotei lipsiti de orice fel de personalitate. Educatia asa cum o avem noi in Romania, este complet gresita.
Daca ati fi profesor, cum i-ati ajuta pe elevi sa inteleaga ca sunt egali, indiferent de culoarea pielii?
Aici vine discriminarea aceea cumplita, pentru ca asta este Romania, noi discriminam si oamenii care sunt grasi si pe cei de alta etnie, neuitandu-ne la ei daca au lucruri bune sau rele, ci efectiv cu prejudecata. Din pacate, si asta tine de educatie sau de o atitudine care este probabil in respectivele familii. Sa nu uitam ca copiii sunt oglinda parintilor si, de obicei, astfel de idei si atitudini sunt crescute. Intr-o tara in care noi nu ne respectam unii pe altii, din pacate saracii romi nu au nicio sansa pentru ca ei, din prima, ”sunt nascuti” vinovati.
Oamenii acestia au avut mic ghinion pentru ca, in momentul cand societatea a incercat sa-i integreze, ei nu si-au gasit locul acolo, dar nici nu au refuzat cu tarie sa-si pastreze identitatea. Si atunci, ei au incercat sa se schimbe, nu au putut, si societatea a incercat sa-i schimbe, nu a reusit si-i condamna ca nu au reusit, cand, de fapt, ar fi trebuit ca intr-o casnicie care nu merge sa spunem „fiecare asa este, haide sa ne luam ca atare, cu bune, si rele si sa le dezvoltam pe cele bune”. Adica, nici nu au fost incurajati macar pe zona in care ei sunt buni, sa fie facuta din asta o meserie. Pentru ca sunt artisti de la imblanzirea de cai pana la bijuterii, la partea artistica, cantece. Oamenii acestia sunt liberi, ei nu pot fi legati, si e frumos ca nu se leaga, nici de case, nici de bunuri, ei traiesc viata la o intensitate si cu o pasiune de care noi nu suntem in stare, pentru ca ne este inhibata. Va spun din tot sufletul ca asta i-am spus mamei mele acum un an cand m-am hotarat sa traiesc cu sufletul „Mami, sa stii ca daca o sa ma vezi o data intr-o satra de tigani desculta si dansand in jurul focului nu este pentru ca m-au rapit, ci pentru ca acolo sufletul poate sa aiba aripi”.
7. Cristian Mihăilescu, regizor de operă și Felicia Filip, soprană
Cum credeti ca v-ar fi fost viata daca v-ati fi nascut de etnie roma?
Parcursul vietii fiecaruia dintre noi este conditionat de factori genetici, istorici, sociali si culturali, totul aflat sub semnul Divinitatii. In ceea ce ma priveste, cunoscandu-mi tenacitatea, puterea de munca si credinta in Dumnezeu (seman cu Banel Nicolita, dragul nostru rom) cred ca as fi reusit si daca eram de etnia respectiva, dar cu unele stavile.Stavile aparute sau reaparute cu precadere in ultimul timp, generate de exacerbata prezentare in mass-media a unor fapte antisociale savarsite de unii romi. A arunca insa anatema asupra unei intregi comunitati este o eroare.
Care este motivatia care v-a dus la acest raspuns?
La scoala generala din Slatina, orasul meu natal unde am studiat primele clase, erau multi romi. O clipa nu am simtit o discriminare. Era epoca in care citeam "Tiganiada" de Budai Deleanu si ne induiosam de prietenia dintre Vasile Alecsandri si Vasile Porojan. Stateam in banca unii cu altii, ne faceam lectiile si mergeam in excursii impreuna. In studentie am stat in gazda intr-un cartier unde de asemenea erau multi romi. Ei bine, desi nu ne cunosteau personal, prin simplul fapt ca le eram vecini, ne protejau de "intrusii"care ar fi intentionat sa ne agreseze.Simteam ca era pentru ei o chestiune de mandrie. Un comportament civilizat ce mi-a ramas pentru totdeauna in minte.
Credeti ca sistemul de educatie, asa cum este el acum in Romania, ajuta sau ingradeste copiii romi sa devina adulti cu o viata decenta?
Nu cred ca sistemul educational este vinovat, ci atmosfera creata in jurul lor (fara a-i absolvi de orice vina). O societate sanatoasa, civilizata si ferma reuseste cu rabdare, intelepciune si generozitate sa elimine aceste disfunctii. Iar legat de generoasa dumneavoastra initiativa, nu as avea nici o rezerva sa fiu tratata de un medic rom!
Dacă ati fi profesor, cum i-ati ajuta pe elevi sa inteleaga ca sunt egali, indiferent de culoarea pielii?
La cursurile de masterclass pe care le sustin vin si tineri romi pe care ii tratez cu egala atentie si simpatie ca si pe ceilalti aspiranti la o cariera artistica. De altfel este binecunoscuta inclinatia lor pentru arta. Consider ca un tratament egal si nediscriminatoriu este singurul si sigurul drum spre o mult dorita normalitate. O atentie sporita se impune atunci cand profesorul constata ca educatia primita in familie este deficitara. Dascalul, ca si societatea, trebuie atunci sa gaseasca mijloacele de a suplini aceasta dureroasa carenta. De asemenea, initiativele particulare de ajutorare sunt binevenite si de salutat. Sa nu uitam ca Dumnezeu ne iubeste pe toti cu aceeasi marinimie!
8. Dan Bittman, artist, solistul trupei Holograf
Cum credeti ca v-ar fi fost viata daca v-ati fi nascut de etnie roma?
Cred ca as fi fost un om liber si fericit, un om talentat si binecuvantat cu daruri de la Dumnezeu cu care alte etnii nu sunt binecuvantate. Totodata insa cred ca ar fi depins de mine si mai ales de educatia pe care mi-ar fi dat-o parintii ce m-as fi ales in viata, mai corect spus, ce as fi devenit in viata pentru ca nu trebuie sa apartii unei etnii anume pentru a fi om pana la capat!
Care este motivatia care v-a dus la acest raspuns?
Motivatia este una simpla, am prieteni – si nu putini, subliniez – din aceasta etnie, romii imi sunt foarte apropiati si sunt convins ca si eu lor pentru ca ne leaga un lucru pe cat de simplu pe atat de sfant – muzica.
I-am cunoscut pe multi, de la muzicieni talentati la cersetori, ba chiar hoti si interlopi. Am crescut pe aceeasi strada cu unii, ne-am jucat mai tarziu, am cantat si ne-am bucurat impreuna si incetul cu incetul m-au lasat sa-i cunosc.Problema este una de pozitionare in societate si de educatie si subliniez educatie!!! Daca vrem sa ne prefacem la infinit ca nu vedem problemele lor putem s-o facem in continuare, dar nu vom ajunge la niciun rezultat. Si mai e si optiunea lor daca vor sau nu sa participe la regulile societatilor in care traiesc sau nu.
Credeti ca sistemul de educatie, asa cum este el acum in Romania, ajuta sau ingradeste copiii romi sa devina adulti cu o viata decenta?
Sistemul de invatamant nu cred ca face diferente intre etnii, cred ca este suficient de echidistant. Problemele sunt saracia, lipsa de educatie care decurge din saracie si lipsa de interes a indivizilor pentru educatie, a parintilor pentru a-si educa copiii, preferand de multe ori sa aleaga cai mai simple, dar mai putin civilizate de a-si invata copiii sa cerseasca sa se prostitueze, sa fure si considerand totodata aceste lucruri ca fiind adevarate meserii cu care sa-ti poti castiga existenta in viata.
Dacă ati fi profesor, cum i-ati ajuta pe elevi sa inteleaga ca sunt egali, indiferent de culoarea pielii?
M-as da pe mine drept exemplu si le-as spune ca si eu fac parte dintr-o minoritate, dar ca am inteles sa invat regulile societatii in care am hotarat sa traiesc si sa le respect si sa le arat ca am putut trai pe acest pamant liber si cu fruntea sus.
9. Andi Moisescu, prezentator TV
Cum credeti ca v-ar fi fost viata daca v-ati fi nascut de etnie roma?
Cred ca depindea foarte mult de mine. Am cateva cunostinta de etnie roma care se descurca admirabil in societate. Dar nu pentru ca sunt sau nu sunt de etnie roma, ci pentru ca sunt niste oameni cu totul speciali.
Care este motivatia care v-a dus la acest raspuns?
Motivatia e credinta mea ca felul de a fi al oamenilor nu tine de etnie, ci de educatia lor.
Credeti ca sistemul de educatie, așa cum este el acum in Romania, ajuta sau ingradește copiii romi sa devina adulti cu o viata decenta?
Ma indoiesc ca daca un copil vrea sa invete bine nu o poate face in actualul sistem de invatamant. Asta, desigur, daca nu cumva chiar propria familie il incurca sa faca asta.
Daca ati fi profesor, cum i-ati ajuta pe elevi sa inteleaga ca sunt egali, indiferent de culoarea pielii?
Elevii sunt egali, indiferent de culoarea pielii. Daca as preda intr-o scoala, iti garantez ca s-ar simti asta.