Personalitatea digitala este acel concept care descrie identitatea electronica personala.
Personalitatea digitala mai poate fi denumita si “eu digital” sau “individ electronic” si reprezinta o combinatie a ceea ce suntem cu informatiile pe care altii le creeaza pentru noi. Pentru a ne crea o personalitate digitala este necesar, bineinteles, sa publicam anumite informatii despre noi insine. Facand acest lucru ne sacrificam intimitatea. Pentru ca efectele sa nu fie dintre cele nedorite, trebuie sa fim capabili sa minimizam riscurile implicate in acest proces. Intr-o anumita masura, putem controla modul in care ne creionam identitatea digitala. In anumite situatii ne dorim ca identitatea noastra sa ramana protejata, dar in altele, precum tranzactiile online, sunt livrate inca de la inceput primele impresii despre cine suntem.
Desi traim intr-o lume digitala, in care suntem nevoiti sa avem o prezenta online, pentru a comunica si a face business, reactiile noastre psihologice se afla intre dorinta de a ne pastra intimitatea si cea de a sti cat mai multe despre ceilalti. Avem, asadar, tendinta de a „divulga” mai putin decat „colectam”.
Cristiana Deca, Consilier Juridic in cadrul companiei de servicii juridice Decalex, mentioneaza: „Temerile pe care cei mai multi consumatori de Internet le au in legatura cu personalitatea digitala sunt legate de riscul ca identitatea acestora sa fie furata sau folosita in mod fraudulos, vorbim, deci, despre furt de date personale, de abilitatea celorlalti de a ne impersona in scopuri frauduloase, pentru anumite castiguri materiale, de modul in care sunt utilizate datele personale de catre diverse companii si institutii ale statului”.
Una dintre discutiile aprinse ale ultimei perioade este legata de datele personale ale utilizatorilor de Facebook europeni, care nu sunt procesate in Dublin, ci sunt transferate in Statele Unite. Un astfel de transfer este permis sub Art. 25 al Directivei Europene cu privire la protectia datelor personale (95/46/EC), daca tara de primire poate asigura “protectie adecvata” sau indeplineste toate conditiile Art. 26 din aceeasi directiva. Pana in prezent, datele personale prelucrate de companiile americane, inclusiv Facebook, erau supuse unui asa numit “Safe Harbour Agreement“, acord care ofera imunitate, daca acestea isi iau un angajament voluntar pentru protectia datelor personale. Curtea Europeana de Justitie a decis, insa, ca transferurile de date cu caracter personal din partea Uniunii Europene catre Statele Unite incalca drepturile fundamentale ale vietii private, implicit declara ca acordul a fost incalcat, in baza faptului ca, prin cooperarea companiilor americane cu PRISM, protectia datelor personale ale cetatenilor europeni nu s-a realizat conform standardelor. Astfel, legislatia europeana trebuie sa fie aplicata de companiile americane pentru cetatenii europeni. Din cauza existentei programelor de supraveghere, datele europenilor nu trebuie sa paraseasca Uniunea Europneana. Acum, autoritatile locale trebuie sa investigheze ce anume fac autoritatile americane cu datele cetatenilor lor, aspect care anterior a fost usor trecute cu vederea din cauza acestui acord Safe Harbour.
Personalitatea digitala aduce, intr-o oarecare masura, atingere securitatii vietii private, iar utilizatorii care nu acorda o atentie sporita actiunilor demarate in mediul online pot fi afectati in viitor.
„Trebuie sa ne obisnuim sa citim termenii si conditiile fiecarui site si a fiecarei aplicatii digitale, dar si politicile de securitate ori conditiile de colaborare, pentru a ne asigura ca datele noastre sunt in siguranta. In Romania, atat companiile, cat si consumatorii au nevoie de mai multe informare in acest sens, ceea ce si incercam sa facem la Decalex, astfel incat sa evitam litigii si sa asiguram un mediu transparent si sigur” a conchis Cristiana Deca, Consilier Juridic Decalex.
