Duminică, 15 noiembrie, de la ora 16.00, la TVR 1 va fi difuzat episodul 9 al campaniei Restaurare, care ajunge în Nordul Moldovei şi în Bucovina. Cele trei monumente selectate pentru a intra în competiţia pentru câştigarea fondurilor necesare restaurării sunt: Curtea domnească din oraşul Suceava, biserica de la Părhăuţi şi palatul lui Ştefan cel Mare de la Hârlău, filmele de prezentare fiind realizate de Radu Găină. Aceste trei monumente sunt ultimele din afara Bucureştiului care intră în campania Restaurare, ultimul episod, ce va fi difuzat în 22 noiembrie, urmând să prezinte trei vestigii din capitală.
Aşa cum s-a mai anunţat, finala campaniei Restaurare va fi difuzată la TVR 1 în data de 1 decembrie, când, de la ora 21.10, cele zece monumente finaliste întră în concursul final. Pe parcursul unui show de aproape trei ore, telespectatorii vor putea alege în direct monumentul care va câştiga fondurile necesare restaurării.
Până atunci, însă, la începutul ediţiei de duminică, 15 noiembrie, gazda Cătălin Sava va anunţa monumentul din episodul trecut care a obţinut cele mai multe voturi şi s-a calificat în finala campaniei. Pe parcursul acestei săptămâni, telespectatorii au avut de ales între: Cetatea medievală Aiud (judeţul Alba), Castrul roman de la Porolissum (judeţul Zalău), şi Cetatea medievală Oradea.
Monumentul declarat duminică învingător se va alătura celor şapte finaliste de până acum: Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei, linia ferată Oraviţa-Anina, Cetatea Făgăraşului, cinematograful de la Băile Govora, Vila Elisabeta de la Băile Herculane şi Ansamblul Arheologic Tropaeum Traiani din Adamclisi, judeţul Constanţa şi Cetatea Sighişoara (cu turnul Cositorarilor, turnul Croitorilor şi zidul de incintă).
Mai multe informaţii puteţi afla accesând pe site-ul www.tvr.ro/restaurare.
Iata o scurtă prezentare a celor trei „concurenţi“ din 15 noiembrie:
1 Curtea domnească din oraşul Suceava
Ridicată la sfârşitul secolului al XIV-lea, Curtea Domnească de la Suceava a trecut prin mai multe faze de construcţie. Una dintre caracteristicile construcţiilor lui Ştefan cel Mare, moştenită de la planimetria edificiilor bizantine, constă în dispunerea încăperilor în jurul unei curţi centrale, care concentra întreaga activitate a Curţii Domneşti, izolată de exterior, pe latura de sud, de un zid. În stadiul actual al cercetărilor, sediul voievodal era cel mai mare din ţară, pentru acea epocă (având o suprafaţă de peste 0,25 hectare).
2 Biserica de la Părhăuţi, jud Suceava
Biserica Tuturor Sfinţilor din satul Părhăuţi, situată la 15 kilometri de oraşul Suceava, a fost
ridicată în anul 1522 de logofătul Gavril Trotuşan. Biserica masivă şi robustă are formă dreptunghiulară, caracteristic fiind pridvorul deschis cu două arcade, peste care se suprapune încăperea clopotelor. Pictura interioară este cea originală, realizată după anul 1530, în care se constată anumite detalii foarte interesante, cum ar fi tabloul votiv, în care ctitorul nu ţine chivotul bisericii în mâini. Scena „Pieta" se află într-o firidă din altar, dovadă a influenţei picturii italiene în Moldova.
3 Palatul lui Ştefan de la Hârlău
Curtea Domnească din Hârlău a fost una dintre reşedinţele preferate ale lui Ştefan cel Mare, dar aici au locuit şi urmaşii săi, îndeosebi Petru Rareş care a construit în apropierea curţii o biserică cu hramul „Sf. Dumitru". Aici s-au emis hrisoave domneşti şi s-au încheiat tratate de pace sau de alianţă. Distrugerea ei s-a produs în secolul al XIX-lea, când localnicii au dărâmat-o pentru a folosi piatra la pavarea străzilor şi la construcţia de case. Pentru a proteja ceea ce mai rămăsese, în anul 1921, autorităţile statului au declarat ruinele Curţii Domneşti şi Biserica „Sf. Gheorghe" monumente istorice.
{mosloadposition user10}
