Creșterea ratei inflației pune presiune pe majorările salariale bugetate de companiile private din România pentru 2022, estimate anterior în medie la 7%, care ar trebui revizuite în sus cu două – trei puncte procentuale, pentru a compensa erodarea puterii de cumpărare, reiese din a doua parte a studiului PayWell 2021, realizat de PwC România.
Majoritatea companiilor și-au realizat bugetele de creșteri salariale la sfârșitul verii, când inflația se situa la 4%. Pentru finalul anului așteptările sunt ca inflația să depășească 7%, ceea ce ar putea determina revizuirea bugetelor salariale.
”Pentru 2022 companiile își construiseră bugete mai moderate comparativ cu acest an, când rata medie de majorare a fost de 8,9%, care venea după un an 2020 greu, cu întreruperi de activitate, șomaj tehnic sau înghețări salariale în multe industrii. Creșterea inflației peste estimări în acest an va pune însă presiune pe aceste bugete, iar companiile vor fi nevoite să își ajusteze politicile pentru a fi competitive pe piața muncii, ținând cont însă de resursele disponibile”, a declarat Daniel Anghel, Partener servicii fiscale și juridice PwC România.
Conform estimărilor companiilor respondente, bazate pe bugetele din vară, anul viitor, cea mai mare creștere medie a salariilor de circa 13% este prevăzută în industria de serviciilor de marketing și publicitate, urmată de servicii financiare cu 11,06%, asigurări cu 8,75%, IT cu 6,83%, retail cu 5,94%, centrele de servicii cu 5,79%, industrie cu 5,42% și sectorul farmaceutic cu 4,41%. Observăm, de altfel, că sectoarele care au avut creșteri mai mici anul acesta și anul trecut, sunt în top în anul următor, pentru a recupera. Cele mai mari venituri salariale medii sunt în sectorul IT, urmat în ordine de servicii financiare, centre de servicii, industrie, bunuri de larg consum, asigurări, farmaceutic, servicii medicale, ospitalitate și retail.
Studiul reflectă și diferențe demografice în abordarea pachetelor de remunerare. Cea mai bine plătită grupă de vârstă este cea cuprinsă între 26 și 43 de ani, categoria 44-54 de ani fiind la un nivel ușor mai redus decât cea anterioară, iar după 55 de ani nivelul salarial acordat de companii scade și pentru că procentul angajaților din acest segment este foarte mic. De asemenea, remunerarea femeilor față de bărbați este vizibil mai scăzută în anumite segmente profesionale, cum ar fi categoria muncitori / operatori.
În același timp, angajații cu performanțe ridicate sunt plătiți cu 12% până la 18% mai mult decât restul angajaților, la fel și cei care au o vechime mai mare în firmă.
”Piața muncii s-a schimbat foarte mult de la începutul pandemiei. Pe lângă accelerarea digitalizării și schimbările ireversibile generate de flexibilitatea modului de lucru, vorbim și despre evoluții în zona relațiilor de muncă, de exemplu, o apetență crescută a multor categorii profesionale de a lucra contractual, pe proiecte, și de a nu avea angajamente pe termen lung, ceea ce determină provocări din partea organizațiilor de a-și regândi politicile de resurse umane.
Astfel, presiunea dată de disponibilitatea forței de muncă de care vorbim de câțiva ani a continuă, dar capătă și valențe noi. Planurile ambițioase de creștere și transformare ale organizațiilor, inclusiv cele publice, ar putea fi limitate de lipsa resurselor umane. La nivel internațional, în 2022 angajatul va avea o putere de negociere mai mare, inclusiv în economiile stabile din punct de vedere al pieței muncii, cu atât mai mult în cele emergente din Europa Centrală și de Est, care încă au probleme structurale”, a arătat Oana Munteanu, Director People & Organization PwC România, coordonatoarea studiului.
