Cei înscrisi în BC sunt mulțumiți să găsească o nouă instituție financiară care să le acorde un credit
Există multă efervescență în piața financiară romanească, cu multe schimbări produse în ultimul timp.
Singurul punct care și-a menținut trendul crescător din ultimii ani a fost numărul restanțierilor.
Ultimile statistici anunță depășirea pragului de 800.000 de persoane, clienți care au înregistrat datorii către instituțiile financiare.
Cei de la Credit Mix ne aduc în atenție acest număr impresionant de persoane cu datorii la bănci și IFN-uri. Tot ei ne țin la curent și cu cele mai noi oferte din piața bancară și nebancară, disecându-le cu imparțialitate în interesul clienților.
Multe dintre aceste persoane ce și-au căpătat pe bună dreptate statutul de restanțier vor să apeleze la un nou împrumut. Unora li s-a îmbunătățit situația financiară între timp, crescându-le substanțial venitul.
Există tot felul de mituri cu privire la restanțieri, multe povești care nu se regăsesc transpuse în piață. Una dintre aceste legende se referă la IFN-urile care acordă invariabil credite tutoror restanțierilor. Nimic mai fals. Nu doar că nu este adevărată această afirmație, dar este foarte departe de adevăr.
Sunt IFN-uri care resping mai mult de jumătate dintre clienții care solicită un credit, în mare parte din cauza scoringului din BC.
Sunt și IFN-uri care acceptă restanțieri, unele care nu verifică deloc scoringul din BC. Alte instituții financiare care aleg dintre rău platnici pe aceia care au avut restanțele cele mai mici si perioadele cele mai scurte de întârziere.
La acest capitol al trierii restanțierilor participă în ultima vreme și băncile. Un motiv în plus pentru noi să afirmăm că sunt soluții pentru obținerea unui imprumut și pentru o parte dintre cei înscriși în BC.
Vorbind de soluții pentru cei ce vor un credit dar figurează în BC ca rău platnici, iată care sunt acestea:
1. Creditele acordate de bănci
Sunt unele bănci, nu multe, câteva, care și-au exprimat deschiderea către această categorie de clienți. Firește, există limite, acestea fiind legate de: sumele datorate să nu fi fost mari, perioada de întarziere să fi fost redusă, bonitatea actuală să fie de la bună la foarte bună. Băncile nu au produse specifice dedicate restanțierilor. Nici nu există specificații clare cu privire la acestă categorie aparte de clienți. Unele oferă explicații privitoare la restanțieri în secțiunile dedicate întrebărilor venite de la cetățeni, altele oferă informații prin intermediul secțiunilor speciale dedicate unui produs financiar aflat în portofoliu. Cu certitudine ofertele de credite pentru restanțieri de la bănci sunt extrem de limitate.
Acum, punându-ne în locul cetățenilor catalogați drept restanțieri, trebuie sa ne gândim la aceste îngrădiri și din perspectiva lor. Unii dintre așa-numiții rău platnici sunt taxați din cauze minore: unii au avut datorii de câțiva lei la un card neînchis, alții au întârziat 40 de zile cu rata pentru că patronul nu i-a plătit la timp salariul, alții au avut un necaz în familie și nu și-a putut onora la timp obligațiile financiare, etc. Sunt și situații aparte, specifice cumva, printre sutele de mii de restanțieri. Și e bine că băncile trateaza personalizat fiecare caz în parte, ținând cont și de alte aspecte atunci când acorda un credit, nu doar de scoringul din BC.
Oricum, ca o paranteză, băncile iau în considerare mult mai mulți factori la acordarea creditelor. În alcătuirea scoringului de client, un rol important îl joacă scoringul din BC (pe lângă venit, grad de îndatorare, vechime în muncă, tipul contractului de muncă, zona geografică, numărul membrilor familiei, etc.), însă nu este un punct decisiv la toate bancile. E adevarat că la unele bănci sunt eliminați din start cei cu scoring negativ.
2. Împrumuturile oferite de IFN-uri
Sunt câteva IFN-uri care nu consultă deloc Biroul de Credit. Sunt altele care acceptă restanțieri doar în anumite condiții. Este bine de știut în ce categorie te încadrezi pentru a ști la ce instituție nebancară să apelezi. Societățile ce acordă credite fără verificare în BC sunt de regulă cele ce au în portofoliu microcredite – sume mici de bani acordate pe perioade scurte de timp. Celelalte instituții care acordă credite și unora dintre restanțieri își bazează selecția pe durata întârzierilor și valoarea lor, dar în special pe venitul actual al clienților.
Având în vedere limitările gradului de îndatorare, multe IFN-uri și-au pierdut o parte importantă dintre clienții cu venituri mici. Nu sugerăm că aceste societăți încearcă să-și acopere deficitul de clienți cu restanțieri, însă cu siguranță aportul bonității actuale in decizia de creditare este mult mai însemnat astăzi, în noile condiții.
3. Casele de amanet
Aceste societăți ce funcționeaza deja de câțiva ani cu statutul de institutii financiare nebancare (IFN), oferă credite doar în baza bunului pe care clienții îl prezintă drept garanție. La Casa de Amanet nu contează daca ești restanțier, nu contează nici dacă ai venituri sau nu. Importanță majoră o are bunul cu care îți garantezi împrumutul, să îți aparțină și să aibă valoare. Așadar, Casele de Amanet acceptă fără echivoc restanțierii.
4. Casele de ajutor reciproc
CAR-urile nu mai sunt atât de vizibile în piață ca odinioară, dar ele încă există. Am văzut de-a lungul timpului multe atitudini din partea CAR-urilor pe partea de eligibilitate. Unele sunt permisive cu restanțierii, altele mai puțin. Să vă dau un exemplu clar: sunt CAR-uri care indică printre condițiile de eligibilitate să nu fi avut mai mult de 3 rate restante la un credit anterior. Ca permisivitate, CAR-urile sunt undeva între IFN-uri și Casele de Amanet.
