Propunerea Comisiei de a institui un nou Parteneriat estic reprezintă o nouă etapă în relaţiile UE cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus[1], Georgia, Moldova şi Ucraina. Acest parteneriat ambiţios prevede adâncirea semnificativă a nivelului de angajare politică, inclusiv perspectiva tranziţiei la o nouă generaţie de acorduri de asociere, integrarea extinsă în economia UE, facilitarea călătoriilor cetăţenilor din această regiune către UE cu condiţia îndeplinirii anumitor cerinţe de securitate, stabilirea de modalităţi mai concrete de asigurare a securităţii energetice care să fie avantajoase pentru toate părţile implicate şi creşterea nivelului de asistenţă financiară UE propune să sprijine într-o mai mare măsură, prin activitatea sa de zi cu zi, eforturile de reformă ale partenerilor săi, prin intermediul unui nou program global de consolidare instituţională şi a unei noi dimensiuni multilaterale, care va permite formularea unui răspuns solidar în cadrul parteneriatului la provocările comune. Noul parteneriat cuprinde noi măsuri de sprijinire a dezvoltării sociale şi economice a celor 6 ţări vizate, precum şi cinci iniţiative emblematice care vor demonstra în mod concret sprijinul UE.
José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei, a declarat:„Obiectivele de asociere politică şi integrare economică ale Parteneriatului estic nu pot fi realizate decât dacă ambele părţi dau dovadă de o voinţă şi un angajament politic ferme. Trebuie să investim şi mai mult în stabilitatea şi prosperitatea reciprocă. Aceste eforturi vor fi compensate rapid prin beneficii politice şi economice importante şi vor duce la o mai mare stabilitate şi securitate atât pentru UE, cât şi pentru partenerii noştri răsăriteni.”
„Este momentul potrivit să deschidem un nou capitol în relaţiile cu vecinii noştri răsăriteni” – a adăugat Benita Ferrero-Waldner, comisarul pentru relaţii externe şi politica europeană de vecinătate. „Pornind de la progresele realizate în ultimii ani, am pregătit o ofertă ambiţioasă şi, în acelaşi timp, echilibrată. Securitatea şi stabilitatea UE sunt afectate de evenimentele care au loc în Europa de Est şi în Caucazul de Sud.Politica noastră faţă de aceste ţări ar trebui să fie fermă, proactivă şi neambiguă.UE va continua să propună programe adaptate cerinţelor specifice ale fiecărei ţări, însă la altă scară şi adăugându-le o puternică dimensiune multilaterală, aşa cum a făcut cu succes şi până acum. Rămânem în continuare fideli principiului ca progresele realizate de partenerii noştri să fie însoţite de eforturi de reformă, însă acest nou pachet furnizează, în plus, acestor ţări o asistenţă mai substanţială pentru a le ajuta să îşi atingă obiectivele.”
Parteneriatul estic răspunde dorinţei vecinilor răsăriteni ai UE de a se apropia de Uniunea Europeană.Este însă şi în interesul vital al UE să contribuie la dezvoltarea stabilităţii, la îmbunătăţirea guvernanţei şi la susţinerea dezvoltării economice la frontierele sale estice.
Din 1989 până în prezent, s-au produs schimbări radicale la frontierele estice ale UE.Extinderile succesive au contribuit la o mai mare proximitate geografică a UE faţă de vecinii săi răsăriteni, în timp ce reformele sprijinite prin politica europeană de vecinătate (PEV) au permis apropierea politică şi economică a acestor ţări de UE.UE are o responsabilitate din ce în ce mai mare faţă de aceşti parteneri pentru a-i ajuta să depăşească provocările economice şi politice cu care se confruntă şi pentru a răspunde aspiraţiilor lor de a stabili legături mai puternice, în special în lumina conflictului din Georgia din vara trecută.În urma conflictului din Caucaz, Consiliul European de la 1 septembrie a cerut Comisiei să îşi prezinte propunerea mai devreme decât era prevăzut.
În urma consultărilor cu partenerii răsăriteni, Comisia propune adâncirea relaţiilor bilaterale cu aceştia şi lansarea unui nou cadru multilateral de cooperare. Principalele elemente de noutate ale iniţiativei sunt următoarele:
* noi acorduri de asociere, care să includă acorduri de liber schimb consolidate şi globale pentru ţările care sunt dispuse şi pregătite să îşi asume angajamentele pe care le presupune un astfel de acord cu UE;
* programe cuprinzătoare finanţate de UE, în vederea îmbunătăţirii capacităţii administrative a ţărilor partenere;
* integrarea progresivă în economia UE (adoptând o abordare diferenţiată în funcţie de specificităţile economiilor partenerilor), inclusiv asumarea de angajamente obligatorii din punct de vedere juridic privind apropierea legislativă;
* încurajarea dezvoltării unei reţele de liber schimb între parteneri, care ar putea să se transforme, pe termen lung, într-o comunitate economică de vecinătate;
* încheierea de „pacte de mobilitate şi securitate” care să faciliteze călătoriile în scopuri legitime către UE, intensificând în acelaşi timp eforturile de combatere a corupţiei, a criminalităţii organizate şi a migraţiei clandestine.Aceste pacte ar viza şi modernizarea sistemelor de azil în vederea asigurării conformităţii cu standardele UE şi stabilirea unor structuri integrate de gestionare a frontierelor etc., obiectivul final fiind de a permite călătoriile fără viză în toate ţările partenere care participă la această cooperare;
* Comisia va analiza posibilităţile de mobilitate a lucrătorilor, cu scopul de a deschide şi mai mult piaţa forţei de muncă a UE;
* securitate energetică sporită pentru UE şi partenerii săi răsăriteni;
* programe care sprijină dezvoltarea economică şi socială în ţările partenere, abordând în special disparităţile economice şi sociale pronunţate din aceste ţări;
* crearea a patru platforme politice multilaterale privind:democraţia, buna guvernanţă şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE; securitatea energetică;precum şi contactele interpersonale în vederea sprijinirii suplimentare a eforturilor individuale de reformă ale partenerilor;
* iniţiative emblematice:programul integrat de gestionare a frontierelor;facilitatea pentru IMM-uri;promovarea pieţelor regionale de energie electrică, a eficienţei energetice şi a surselor de energie regenerabile; dezvoltarea coridorului energetic sudic; şi cooperarea privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul în cazul dezastrelor naturale şi al celor provocate de om;
* intensificarea contactelor interpersonale şi o mai mare implicare a societăţii civile şi a altor părţi interesate, inclusiv a Parlamentului European;
* suplimentarea asistenţei financiare.
Comisia propune lansarea acestei iniţiative în primăvara anului 2009 la un summit special al Parteneriatului estic.
Pagini Utile
* Informaţii suplimentare
//ec.europa.eu/world/enp/index_en.htm
* Politica de Vecinătate: Armenia
//ec.europa.eu/world/enp/partners/enp_armenia_en.htm
* Politica de Vecinătate: Azerbaijan
//ec.europa.eu/world/enp/partners/enp_azerbaijan_en.htm
* Politica de Vecinătate: Belarus
//ec.europa.eu/world/enp/partners/enp_belarus_en.htm
* Politica de Vecinătate: Georgia
//ec.europa.eu/world/enp/partners/enp_georgia_en.htm
* Politica de Vecinătate: Moldova
//ec.europa.eu/world/enp/partners/enp_moldova_en.htm
* Politica de Vecinătate: Ucraina
//ec.europa.eu/world/enp/partners/enp_ukraine_en.htm
[1]Gradul de participare a Belarusului la Parteneriatul estic va depinde de dezvoltarea generală a relaţiilor UE – Belarus.
{mosloadposition user10}
