București / Viena – După mai bine de 10 ani de negocieri pentru protejarea pădurilor de la Câmpușel deținute de firma Holzindustrie Schweighofer, Agent Green a convins compania să permită includerea acestor păduri în zona de protecție strictă și integrală a Parcului Național Retezat.
Decizia a fost luată astăzi în urma întâlnirii care a avut la Viena între reprezentanții firmei și cei ai organizației pentru protecția mediului. Formalitățile urmează să fie agreate cu Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate în anul 2018
Pădurile de la Câmpușel, munții Retezat, vedere de ansamblu
“Au fost mai bine de 10 ani de negocieri intense care de-a lungul timpului au fost întrerupte și au degenerat în proteste și chiar tabere de rezistență la Câmpușel în Retezat. Ceea ce contează este că astăzi aceste păduri de paradis au primit undă verde să să scape definitiv de drujbe și să devină parte din parcul național Retezat”, a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Trupul de pădure Câmpușel are suprafața totală de 231,8 ha, din care 225,0 ha ocupate cu pădure. Geografic, se află amplasat în Pasul Jiu – Cerna (alt.1420 m), fiind situat la confluiența Munților Retezat cu Munții Godeanu și Munții Vâlcan. Altitudinal, pădurile se desfășoară de la albia Râului Jiul de Vest (1230 m), până în golul alpin al Retezatului Mic (1620 m). Pădurile sunt străjuite de Vârful Piatra Iorgovanului (2014 m), Vârful Șerbata (1420 m) și Piscul Șarba (1492 m).
Istoric, Câmpușel este punctul de întâlnire dintre Transilvania, Oltenia și Banat, iar administrativ, pădurile de la Câmpușel se află pe raza teritorială a localității Tismana, județul Gorj, la interferența a 3 arii naturale protejate (Parcul Național Retezat, Parcul Național Domogled – Valea Cernei și situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest) și reprezintă una din zonele cele mai bogate în biodiversitate de habitate, floră și faună din România.
Tipurile de păduri de la Câmpușel fac parte din habitatele de interes comunitar al Uniunii Europene (păduri dacice de fag, păduri ilirice de fag, păduri acidofile de molid din zona montană). Câmpușel reprezintă habitat cheie pentru râs, capra neagră, dar și pentru ursul brun, numeorase bârloage fiind localizate în aceste păduri.
În același timp, culmea Câmpușel care leagă munții Retezat de munții Vîlcan, reprezintă cordidor ecologic pentru deplasarea lupilor și a erbivorelor. În cuprinsul acestor păduri, se întâlnesc și altă sumedenie de specii de interes comunitar. De importanță deosebită este prezența liliecilor chiar în perimetrul trupului de pădure Câmpușel, așa cum rezultă din studiul realizat de Agent Green în perioada 2009-2011 prin care în zonă au fost identificate 23 de specii de lilieci, din care trei specii noi, nesemnalate până la elaborarea acelui studiu și o specie rară pentru România. În Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale (1979), liliecii figurează ca specii strict protejate.
Per ansamblu, Câmpușel cuprinde 45.6 hectare cu păduri tinere, 39 hectare cu păduri ajunse la maturitate, cu structură plurienă și 140.4 hectare cu păduri naturale seculare care pot fi incluse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine.
“Câmpușel este un centru al biodiversității naționale, europene și globale și astăzi primește în sfârșit atenția pe care o merită”, a încheiat Păun.
