Romstal este una dintre cele mai dinamice si importante companii de pe piata romaneasca in comercializarea echipamentelor de instalatii pentru constructii. Portofoliul companiei este grupat in 6 categorii de interes, gestionate de divizii specializate – Thermo, Klima, Hydro, Sanni, Electro si Ceramic, iar oferta de produse include peste 20.000 de articole caracterizate de o calitate recunoscuta mondial, pe care Romstal o adopta ca politica de piata.
Cărbunele, petrolul, lemnul şi reziduurile combustilile reprezintă la nivel mondial aproximativ 70% din principala resursă energetică. O altă parte este reprezentată de energia produsă în hidrocentrale şi în centralele nucleare. Din totalul energiei consumate, aproximativ o treime, este utilizată pentru încălzirea locuinţelor, şi pentru producerea de apă caldă menajeră.
Energia termală, eoliană, solară şi pompele de căldura reprezintă resurse energetice neconvenţionale ca alternativă pentru cele ce au efecte negative asupra mediului înconjurător. Energia neconvenţională este ecologică, nu emite noxe şi nu produce reziduuri.
Romstal compania românească specializată în comercializarea echipamentelor de instalaţii pentru construcţii este prezentă pe piaţă cu o gamă completă de panouri solare şi accesorii aferente pentru încălzirea apei.
Marele avantaj al utilizării panourilor solare este că se foloseşte drept sursă de energie soarele. Principiul de funcţionare se bazează pe conversia radiaţiei solare în căldură şi utilizarea acesteia pentru încălzirea apei. Apa caldă obţinută poate fi utilizată ca atare, sub formă de apă caldă menajeră sau ca agent termic primar pentru prepararea apei calde menajere într-un acumulator. In cazuri mai rare se poate utiliza si ca agent termic pentru încălzire.
In România, panourile solare pot fi amplasate pe întreg teritoriul, eficienţa maximă fiind obţinută pe litoral şi în zonele de câmpie şi deal (Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana şi Moldova) care beneficiază de un număr mai mare de zile senine pe an. Statistic vorbind, numărul de zile din an în care utilizarea energiei solare este posibilă, este de 150, înmulţit cu o medie de 8 ore cu soare pe zi, rezultă un total anual de peste 1000 de ore în care se poate beneficia de energia solară.
Valoarea energiei solare depinde totuşi de mai mulţi factori:
– intensitatea radiaţiei solare: momentul de vârf este vara, la mijlocul zilei si cu cerul perfect senin. In toate celelalte situaţii cantitatea de căldura obţinută este doar un procent din valoarea maximă (minimul fiind înregistrat iarna, aproximativ 15…20% din valorile pe care le obţinem vara).
– unghiul de incidenţă al radiaţiilor solare cu suprafaţa panourilor : maximul se obţine în cazul în care acest unghi este de 90°, însă datorită caracteristicilor elementelor de captare şi faptului că radiaţia solară are şi o importantă componentă de difuzie (datorată reflexiei pe corpuri statice, nori, particule solide din aer), se obţine conversia in căldură şi la alte unghiuri (90…95%).
– zona geografică (altitudine, temperatură medie anuală, numărul mediu de zile cu soare)
În calculul de eficienţă se ia în considerare suprafaţa totală a panoului şi nu numai suprafaţa activă (a tuburilor), întrucât prin reflexie pe suprafaţa panoului şi datorită formei cilindrice a tuburilor se recuperează întreaga radiaţie solară, atât componenta directă cât si cea difuza.În cazul unor temperaturi exterioare mici, pierderile prin radiaţie si convecţie se măresc, deci randamentul total scade.
Eficienţa utilizării panourilor solare poate fi evidenţiată prin comparaţie cu metodele şi echipamentele clasice de obţinere a căldurii (microcentrale, cazane pe combustibil gazos, lichid sau solid).
La un consum standard mediu de 50 litri/zi per persoană, anual este necesar un consum de 18 250 litri de a.c.m. iar la un consum standard ridicat de 120 litri/zi per persoană, un consum anual de 43 800 litri. Rezultă că prin utilizarea unei instalaţii cu un singur panou solar se pot satisface consumurile de a.c.m. pentru 4 persoane în regim de confort mediu şi pentru 2 persoane în regim de confort ridicat. Avantaje mari derivă din analiza de costuri şi de impact asupra mediului. O microcentrală pe combustibil gazos (gaz metan) consumă pentru a produce 2700 Kwh (necesar pentru 75 m3 de a.c.m.), următoarele:
– aproximativ 300 m3 de gaz metan. S-a luat in calcul un consum specific de 0.11 m3/Kwh la un randament al arderii de 90 %. La preţul de 7.000 lei/mc rezulta costuri de 2.100.000 lei (7.500.000 lei în cazul GPL si 8. 000.000 lei în cazul motorinei).
– 636 m3 de oxigen din aerul atmosferic (consum specific: aproximativ 10 m3 de aer/ m3 de gaz, procentul de oxigen în aer fiind de 21 %).
– cheltuieli de întreţinere, autorizare de funcţionare, service, piese de schimb etc.
Tipuri:
– panouri solare cu serpentină – Radiaţia solară este captată pe un sir de secţiuni concave din material reflectorizant, prin centrul acestor concavităţi trecând o ţeava din cupru prin care circulă apa.
– panouri cu tuburi solare, cu încălzire directă – Radiaţia solară este reţinută în interiorul unui tub de sticlă vidat, prin mijlocul căruia trece o ţeavă de cupru prin care circulă apa. De regula ţeava este în formă de U, intrarea şi ieşirea apei făcându-se prin acelaşi capăt al tubului.
– panouri cu tuburi solare, cu încălzire indirectă – Prin tubul de sticlă se introduce o singură ţeavă din cupru, vidată, având o cantitate mică de apă în interior, care prin încălzire vaporizează, vaporii de apă ajung în partea superioară a tubului, unde este situat schimbătorul de căldură, vaporii condensează, cedează căldura apei din colectorul comun şi se întorc sub formă de lichid la baza tubului, închizând ciclul. Tubul de sticlă este format, practic din doua tuburi concentrice, lipite la capăt, spaţiul dintre ele fiind vidat şi funcţionând ca un strat izolant împotriva pierderii căldurii în exterior. Ca schimbător de căldură se utilizează un colector din cupru, aflat în contact direct cu capetele ţevilor de vaporizare, prin care circula agentul termic sau cu acumulator de a.c.m. direct pe corpul panoului, căldura obţinută prin vaporizare fiind cedată direct apei. Soluţia tehnologică impune ca panourile să fie montate în plan înclinat sub un unghi de 30°…70°.
Panourile solare au ca element funcţional de baza un tub captator, din sticla, de forma cilindrica acelaşi pentru toate modelele de panouri, care are drept rol conversia energiei solare în căldură şi transmiterea acesteia la nivelul unui schimbător de căldură în care se găseşte apa.
1. tub din sticla, exterior,
2. tub din sticla interior,
3. table din aluminiu pentru fixare,
4. garnitura de etanşare,
5. dop metalic,
6. spaţiu de condensare,
7. ţeava din cupru,
8. spaţiu de vaporizare,
9. spaţiu vidat,
10. clema metalica de centrare,
11. piesa de fixare la partea inferioara.
Montare şi amplasare
Montajul panourilor este extrem de facil şi este asigurat de Romstal. Panourile au un design deosebit şi nu ocupă spaţiu (se montează în special pe acoperişuri). Reţeaua de sedii Romstal, din toata ţara, are echipe pentru proiectarea, ofertarea, livrarea, montajul şi punerea în funcţiune a acestor echipamente.
Poziţia normala de funcţionare a tubului este inclinat, sub un unghi de 30° … 70°, cu capătul din dreapta in sus. Nu exista un unghi de montaj optim întrucât poziţia soarelui se schimba pe parcursul unei zile. Cantitatea de căldura recuperata este maxima atunci când razele soarelui cad perpendicular pe suprafaţa panoului.
Pentru un maxim de eficienta in ceea ce priveşte procentul de radiaţie solara recuperata modul si locul de amplasare a panourilor solare au o importanta deosebita. Se recomanda montajul cu fata spre SUD cu o abatere stânga /dreapta, in plan orizontal, de maxim +/- 60°, in locuri ferite de umbra pe toata durata zilei. In plan vertical, unghiul optim este de 45° fata de orizontala, dar se pot monta in plaja 30° … 70°.
Montajul la alte unghiuri de inclinare duce la scăderea randamentului din cel puţin doua puncte de vedere:
1. circuitul de vaporizare / condensare, la nivelul tubului cu lichid de vaporizare, nu se mai desfăşoară in condiţii normale, procesul având nevoie de o componenta gravitaţionala.
2. incidenta razelor solare pe suprafaţa panoului nu mai este perpendiculara si se măresc pierderile de energie prin reflexie pe suprafaţa tuburilor.
Panourile pot fi amplasate:
a. pe acoperişuri orizontale (tip terasă),
b. pe acoperişuri înclinate,
c. pe faţada clădirilor,
d. pe sol.
{mosloadposition user10}
