membre in temeiul tratatelor (luna noiembrie): principalele decizii
Prin pachetul lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care le revin statelor membre în temeiul tratatelor, Comisia Europeană inițiază acțiuni în justiție împotriva statelor membre care nu și-au îndeplinit în mod corespunzător obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii care acoperă numeroase sectoare au scopul de a asigura aplicarea corectă a legislației UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
În cazul României au fost transmise următoarele avize motivate:
● Mediu: Comisia cere Italiei, României și Sloveniei să adopte normele UE privind criteriile specifice de depozitare a mercurului metalic considerat deșeu
Comisia Europeană cere de urgență Italiei, României și Sloveniei să trimită detalii cu privire la modul în care legislația UE privind depozitarea mercurului metalic considerat deșeu 
este pusă în aplicare în legislația lor națională. După ce s-a constatat că statele membre în cauză nu au respectat termenul limită inițial, și anume 15 martie 2013, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere acordând statelor membre două luni pentru a răspunde. Întrucât nu s-a primit niciun răspuns, Comisia trimite un aviz motivat. În cazul în care Italia, România și Slovenia nu acționează în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE.
● MARE: Comisia cere României să asigure schimbul electronic direct de informații relevante în domeniul pescuitului cu alte state membre
Comisia a adresat României un aviz motivat referitor la nerespectarea obligațiilor de a asigura schimbul electronic direct de informații relevante în domeniul pescuitului cu alte state membre.
În temeiul Regulamentului UE privind controlul în domeniul pescuitului (CE) nr. 1224/2009, statele membre au obligația de a institui infrastructura necesară pentru a opera un sistem de schimb de date electronice a datelor din sectorul pescuitului. Lipsa unui astfel de sistem ar putea împiedica navele aparținând altor state membre să debarce sau să vândă pește în România. De asemenea, navele de pescuit din România ar putea fi împiedicate să debarce în porturile din alte state membre. Sistemul ar trebui să conțină informații precum date ale sistemului de monitorizare a navelor, informațiile din jurnalul de pescuit, cele cu privire la debarcare și alte declarații. Aceste cerințe sunt obligatorii începând cu 1 ianuarie 2010, pentru toate statele membre. Aplicarea integrală și corectă a normelor UE în domeniul pescuitului reprezintă o prioritate pentru Comisie și are scopul de a garanta practici de pescuit sustenabile pe teritoriul UE.
În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate trimite România în fața Curții de Justiție a UE.
● Controale oficiale: Comisia cere României să își modifice sistemul de control privind importurile de sare
În prezent, Comisia a adresat o cerere oficială (aviz motivat) României, prin care i se solicită să își modifice sistemului de controale oficiale la importurile de sare din țări terțe ca Ucraina și Bielorusia. Sistemul de control implică controale fizice sistematice (100%) și impune cerința unui certificat de analiză privind nivelul de contaminare radioactivă (confirmarea faptului că radioactivitatea se încadrează în anumite limite), ca o condiție pentru completarea procedurii de import a fiecărui vagon, ceea ce, în absența unei evaluări adecvate a riscurilor, este în contradicție cu obligațiile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (d), articolul 3 alineatul (2), articolul 15 alineatul (1) și articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 referitor la controalele oficiale.
Într-adevăr, Comisia remarcă faptul că România nu a furnizat dovezi ale contaminării radioactive a sării importate (nu au existat rezultate pozitive în eșantioane) și că evaluarea riscurilor efectuată de România nu este adecvată. Prin urmare, Comisia concluzionează că controlul fizic sistematic al sării importate din același loc de origine din Ucraina și Bielorusia este disproporționat și nu poate fi justificat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004. Prin urmare, nivelul de frecvență al controalelor trebuie adaptat.
România are la dispoziție două luni pentru a informa Comisia în ceea ce privește alinierea legislației sale la dreptul Uniunii; în caz contrar, Comisia ar putea înainta cazul Curții de Justiție a UE.
● Mediu: Comisia cere României să pună în aplicare normele UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice
Comisia Europeană cere României să transpună legislația UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice în legislația sa națională. Directiva în cauză are drept scop reducerea la minimum a utilizării animalelor în experimente și impune utilizarea de alternative, acolo unde este posibil, asigurându-se, în același timp, că cercetarea în UE rămâne la un nivel de vârf. Directiva trebuia să fie adoptată în legislația națională până la 10 noiembrie 2012. Întrucât România a depășit termenul limită, la 30 ianuarie 2013 a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere. România a răspuns că transpunerea a fost imanentă, dar Comisia nu a primit încă nicio notificare oficială că legislația a fost adoptată. Prin urmare, Comisia trimite un aviz motivat și, în cazul în care România nu acționează în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE care poate impune sancțiuni financiare.
Context:
Comisia a adoptat miercuri, 20 noiembrie, 248 de decizii, printre care se numără 58 de avize motivate și 12 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Principalele decizii sunt prezentate pe scurt în cele ce urmează. Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care le revin statelor membre în temeiul tratatelor, a se vedea MEMO/12/12.
