Majoritatea românilor sprijină libera circulație a cetățenilor europeni și au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană. Ei declară majoritar că au încredere în construcția europeană și consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în Uniune.
O mare parte dintre români (57%) continuă să evalueze situația economiei europene ca fiind bună, cu 33% dintre ei care apreciază că aceasta nu se va schimba în următoarele 12 luni, iar 31% considerând că aceasta chiar se va îmbunătăți. La nivel UE27, percepțiile sunt puțin mai sumbre, europenii fiind împărțiți în mod cvasi-egal între cei care cred că situației economiei europene este bună (45%) și cei care o consideră proastă (44%). În plus, numărul europenilor care cred că situația economiei UE se va îmbunătăți (19%) este mult sub cel al europenilor care nu cred că se va schimba (44%) sau chiar se va înrăutăți (28%).
Printre principalele provocări cu care se confruntă românii, la nivel personal sau național, sunt creșterea prețurilor, inflația și costul de trai (44%, ambele), sănătatea (21 și, respectiv, 18%) și situația financiară personală (19%) sau cea economică a țării (25%). Preocupările europenilor sunt similare la nivel personal, imigrația urcând în top până pe locul doi în ce privește provocările cu care se confruntă propriile țări.
Eurobarometru standard 100 – România.
Au urcat în top și preocupările privind situația internațională, ca provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană în ansamblul ei (25% RO și 24% UE27), în contextul războiului din Ucraina și al crizei din Orientul Mijlociu. În acest context, majoritatea românilor susțin măsurile și sprijinul acordat de UE Ucrainei (56% vs 72% UE27) și consideră că, prin condamnarea invaziei ruse, Uniunea apără valorile europene (65% vs. 75% UE27). Susținerea Ucrainei este exprimată și prin faptul că jumătate dintre români susțin acordarea statutului de țară candidată Ucrainei, pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene (53% vs. 61% UE27).
Românii folosesc, ca principale surse de informare, programele TV, internetul, rețelele sociale sau radioul, precum și discuțiile cu cei apropiați. Majoritatea românilor apreciază că rețelele sociale sunt o modalitate modernă de a fi la curent cu temele politice (67%) și, în același timp, că informațiile pe aceste teme de pe rețelele sociale nu sunt de încredere (55%). Majoritatea europenilor (67 și, respectiv, 60%) sunt de aceeași părere, pe ambele subiecte.
