România are nevoie de adoptarea unor măsuri concrete care să sprijine implementarea versiunii finale a Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor. Fără aceste măsuri, sectorul clădirilor va continua să fie unul din marii consumatori de energie ai țării.
Marţi a fost aprobat textul final al noii Directive Privind Performanţa Energetică a Clădirilor în Parlamentul European urmând ca până la sfarşitul lui Iunie aceasta să intre în vigoare şi să fie aplicabilă în Statele Membre. Noile reglementări pivind eficienţa energetică în clădiri atrag atenţia asupra multiplelor beneficii care ar putea rezulta dintr-o implementare corectă cum ar fi costuri mai scăzute cu întreţinerea pentru consumatori, crearea de noi locuri de muncă, relansare economică.
Sectorul clădirilor este responsabil cu 40% din consumul de energie finală, însă potenţialul de reducere al consumului în acest sector este între 30%-80% utilizând tehnologiile deja existente pe piaţă. Costurile asociate cu îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri nu reprezintă cheltuieli ci mai degrabă investiţii inteligente ce vor fi recuperate în viitor din scăderea consumului şi a facturilor la energie.
În contextul discuţiilor actuale legate de înlăturarea subvenţiilor la energia termică, ca masură de reducere a cheltuielilor statului, prioritatea acordată de Guvern asupra eficienţei energetice în clădiri ar trebui să fie maximă. Direcţionarea investiţiilor în acest domeniu reprezintă una dintre cele mai inteligente şi eficiente mecanisme care va duce la o revitalizare a sectorului construcţiilor, crearea de noi locuri de muncă dar şi încadrarea cheltuielilor cu încălzirea în rândul consumatorilor într-un nivel suportabil (în cazul înlăturării subvenţiilor actuale de peste 50%).
Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor aduce cel puțin trei puncte de sprijin majore pentru dezvoltarea construcțiilor sustenabile şi creşterea eficienţei energetice în clădirile existente.
Un prim punct forte este renunțarea la pragul de 1000mp pentru obligativitatea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor existente, ceea ce înseamnă că, odată cu intrarea în vigoare a noii Directive, toate clădirile aflate în renovare majora, indiferent de dimensiuni vor trebui să îşi îmbunătățească performanța energetică. Un alt atuu al Directivei îl constituie introducerea unor cerințe minime privind performanța energetică pentru renovări minore (care includ ferestrele, ușile, acoperișurile). Cel de-al treilea punct forte este obligația ca toate clădirile noi să aibă un consum net de energie aproape de zero, începând din decembrie 2020; clădirile publice noi se vor conforma acestui standard începând din 2018.
Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) și organizația World Wide Fund România (WWF) consideră că textul final al Directivei este mai puțin ambițios decât cel votat de Parlamentul European în aprilie anul trecut, însă include prevederi care pot aduce beneficii majore. De asemenea, cele două organizații atenționează că impactul pe care această directivă l-ar putea avea asupra României, depinde într-o pondere foarte mare de Guvern şi Parlament. Acestea ar trebui să adopte o serie de măsuri adiționale care să ducă la implementarea numeroaselor recomandări incluse în Directivă. Doar în acest fel poate fi valorificat potențialul de reducere al consumului energetic în clădiri pe care îl are această lege şi care va fi resimţit imediat de consumatori dar şi impactul indirect de creare de noi locuri de muncă în domeniul construcţiilor, sector grav afectat de criza economică.
“Directiva recomandă Statelor Membre să elaboreze instrumente financiare și fiscale pentru a sprijini implementarea măsurilor care au ca scop reducerea consumului energetic în clădiri. Va fi o dovadă de responsabilitate şi de viziune din partea guvernelor ca, în perioada dificilă pe care o traversăm, să direcţioneze investiţii şi măsuri de susţinere către acest sector a cărui eficientizare va contribui la un cost mai scăzut al vieţii pentru cetăţeni şi la furnizarea unor soluţii pentru problema consumului de energie” – Luminiţa Tanasie – Director Program WWF Romania
Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) și organizația World Wide Fund România (WWF) vor continua să aibă inițiative la nivel național și pentru o implementare adecvată a directivei și pentru adoptarea unor măsuri care să contribuie semnificativ la încurajarea eficienței energetice a clădirilor și la promovarea producției de energie regenerabilă.
”Standardele mai înalte, aplicate în mod egal pe piață, au îmbunătățit condițiile de viață, au promovat inovația și au redus semnificativ costurile. Acest lucru a fost dovedit de-a lungul timpului în repetate rânduri. Suntem convinși că e nevoie de o voință de schimbare și un leadership autentic atât pe latura business, cât și pe cea a conducerii politice. Acestea, nu investițiile costisitoare sunt cheia pentru îmbunătățirea designului și a performanței clădirilor.” – Steven Borncamp – Președintele Consiliului Român pentru Clădiri Verzi.
{mosloadposition user10}
