muzician Jordi Savall
Luni, 29 noiembrie, la ora 18.00, în sala „Iulia Haşdeu”, Biblioteca Centrală Universitară, Iaşi, va avea loc lansarea volumului Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea de Ştefan Lemny (cu o prefaţă de Emmanuel Le Roy Ladurie), apărut recent în colecţia „Historia” a editurii Polirom (coordonator Mihai-Răzvan Ungureanu), traducerea fiind semnată de Magda Jeanrenaud.
Invitaţi, alături de autor:
Acad. Alexandru Zub
Magda Jeanrenaud, traducătoarea volumului
Silviu Lupescu, directorul general al editurii Polirom
Evenimentul este organizat împreună cu Centrul Cultural Francez din Iaşi.
Lansarea de carte va avea loc în cadrul evenimentului „Toamna muzicii vechi”, organizat de Centrul Cultural Francez din Iaşi, care cuprinde şi concertul "Istanbul. Dimitrie Cantemir" susţinut de reputatul muzician catalan Jordi Savall şi Ansamblul Hesperion XXI marţi, 30 noiembrie, ora 19.00, la Filarmonica de Stat Moldova. Utilizînd instrumente tradiţionale vechi, Jordi Savall a înregistrat recent un surprinzător CD la Alia Vox cuprinzînd melodii din lucrarea "Cartea muzicii", scrisă în limba turcă de Dimitrie Cantemir.
Apărută în 2009 în Franţa, cartea istoricului Ştefan Lemny urmăreşte destinul neobişnuit al familiei care a dat culturii europene două figuri remarcabile: Dimitrie Cantemir şi fiul său Antioh. Domn al Moldovei, apoi consilier secret al lui Petru cel Mare, cărturar strălucit şi membru al Academiei din Berlin, Dimitrie (1673-1723) a devenit cunoscut în Europa îndeosebi datorită lucrării sale Istoria Imperiului Otoman, multă vreme o referinţă în domeniu. Antioh (1709-1744), ambasador al Rusiei în Anglia şi Franţa, fondator, prin Satirele lui, al poeziei ruse moderne, l-a tradus pe Fontenelle în ruseşte şi discuta de la egal la egal cu Montesquieu sau Voltaire.
Dacă ambiţiile dinastice ale Cantemireştilor nu s-au împlinit — ei nu s-au mai întors niciodată pe tronul Moldovei după înfrîngerea de la Stănileşti, iar neamul li s-a stins —, cei doi iluştri reprezentanţi ai familiei i-au înscris în schimb numele în istorie prin opera lor culturală, ce a contribuit la apropierea dintre Răsărit şi Apus.
Din cuprins: Întemeierea unei case princiare • Ucenicia unui principe moştenitor moldovean • Orient şi Occident pe malurile Bosforului • În oglinda primelor scrieri • Pe scena puterii • În Rusia lui Petru cel Mare • Principele la masa de lucru • Ultima aventură • Un tînăr principe în zorii Luminilor ruseşti • A scrie şi a traduce: în căutarea unui destin literar • Un ambasador rus la Londra şi la Paris • În vîltoarea opiniei publice şi a schimburilor culturale • În republica literelor • Omul de litere • Viaţa sentimentală, amurg de viaţă • Aventura europeană a Istoriei Imperiului Otoman
Ştefan Lemny, istoric român naturalizat francez. Doctor în istorie, specialist în istoria culturală a secolului al XVIII-lea. Este responsabil de colecţiile de istorie ale Bibliothèque Nationale de France. Dintre volumele publicate: Sensibilitate şi istorie în secolul al XVIII-lea românesc (1990), Jean-Louis Carra, parcours d’un révolutionnaire (1743-1793) (2000).
