Ocuparea fortei de munca si situatia sociala in UE:

Buletinul trimestrial evidentiaza fragilitatea redresarii economice si divergentele persistente din cadrul UEM

Potrivit Buletinului trimestrial al Comisiei Europene privind ocuparea forței de muncă și situația socială, deși începe să se întrevadă o redresare economică fragilă în Uniunea Europeană, persistă divergențe între țări, în special în zona euro. Buletinul subliniază și faptul că piața forței de muncă și condițiile sociale rămân critice, iar creșterea favorabilă incluziunii va necesita noi investiții strategice și reforme structurale.

Comisia a abordat aceste divergențe în Pachetul privind ocuparea forței de muncă din aprilie 2012, în recomandările specifice adresate fiecărei țări cu scopul de a soluționa problema segmentării piețelor forței de muncă, de a îndemna la adoptarea unor reforme fiscale favorabile ocupării forței de muncă, de a asigura servicii publice mai eficiente în domeniul ocupării forței de muncă și de a adapta învățământul și formarea profesională la necesitățile angajatorilor, în cadrul Garanției pentru tineret și al echipelor de acțiune destinate să ajute statele membre să își redirecționeze cheltuielile din fondurile structurale ale UE către măsuri de combatere a șomajului în rândul tinerilor și de facilitare a liberei circulații a lucrătorilor, cum ar fi reforma rețelei de căutare de locuri de muncă EURES. Aceste măsuri vor fi completate prin dezvoltarea dimensiunii sociale a Uniunii economice și monetare (UEM), printr-o mai bună monitorizare și evaluare a dezechilibrelor potențiale din domeniul social și al ocupării forței de muncă, care constituie tema unei comunicări care urmează să fie adoptată de Comisie la 2 octombrie.

Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, László Andor, a declarat: „Nu trebuie să ne complacem în această situație: prea mulți oameni sunt afectați de consecințele sociale grave ale crizei, așadar trebuie să intensificăm investițiile sociale și să sprijinim crearea de locuri de muncă. O redresare sustenabilă necesită realizarea de noi progrese în ceea ce privește reformarea Uniunii economice și monetare, inclusiv prin acordarea unei atenții sporite ocupării forței de muncă și problemelor sociale și prin coordonarea mai strânsă a politicilor sociale și a celor din domeniul ocupării forței de muncă. Trebuie să fim în stare să depistăm și să abordăm din timp marile provocări sociale și din domeniul ocupării forței de muncă, în loc să permitem adâncirea disparităților din interiorul Europei. ”

Deși există semnale care indică o redresare timidă, buletinul trimestrial evidențiază faptul că piața forței de muncă și condițiile sociale rămân foarte problematice:

Rata șomajului în rândul tinerilor a atins niveluri fără precedent — 23 %, în medie, pentru întreaga UE și 63 % în Grecia.
Șomajul de lungă durată a crescut în majoritatea statelor membre, atingând un nivel record în UE în ansamblul său. Șomajul structural și neconcordanțele dintre ofertă și cerere în ceea ce privește atât calitatea, cât și cantitatea forței de muncă sunt în creștere.
Pierderea netă de locuri de muncă a coincis cu o creștere a numărului locurilor de muncă precare — numărul locurilor de muncă cu jumătate de normă, în special involuntare, a crescut chiar dacă ponderea contractelor de muncă temporare a scăzut în UE, întrucât acestea au fost cel mai grav afectate de restructurări.
Sărăcia a crescut în UE începând din 2007. Veniturile gospodăriilor sunt în declin și, în prezent, 24,2 % din populația UE este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune. Copiii sunt afectați în mod deosebit, deoarece atât șomajul și numărul gospodăriilor fără venituri din muncă, cât și numărul lucrătorilor săraci au crescut.

Alte investiții sociale și reforme necesare

Politicile active privind piața forței de muncă, cum ar fi subvențiile pentru angajări, reducerea impozitelor pentru lucrătorii slab remunerați, sprijinul personalizat pentru căutarea unui loc de muncă și formarea profesională, sunt esențiale în acest stadiu al redresării incipiente, putând să faciliteze accesul la locuri de muncă, să prevină șomajul de lungă durată și să împiedice absolvenții instituțiilor de învățământ să renunțe la căutarea unui loc de muncă. Creșterea numărului de persoane care lucrează contribuie la creșterea echilibrului bugetar și a puterii de cumpărare a gospodăriilor, permițând o redresare continuă a producției economice.

Trebuie depuse eforturi deosebite pentru a implementa „Garanția pentru tineret”, adoptată de Consiliul de Miniștri al UE în aprilie 2013 și aprobată de Consiliul European din 27/28 iunie . Pentru multe țări, acest lucru va necesita reforme structurale, cum ar fi consolidarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, crearea de parteneriate solide între autoritățile publice responsabile cu ocuparea forței de muncă și cu educația, precum și creșterea investițiilor în programe de formare profesională și de ucenicie. În lunile următoare, statele membre trebuie să își prezinte planurile naționale de implementare a „Garanției pentru tineret”.

În plus, statele membre ar trebui să continue să își modernizeze sistemele naționale de protecție socială pentru a spori eficiența resurselor disponibile și pentru a obține un impact maxim în ceea ce privește incluziunea socială și economică. Sistemele de protecție socială ar trebui să răspundă nevoilor cetățenilor în momentele critice din viața lor. Comisia a oferit îndrumări privind ameliorarea investițiilor sociale în Pachetul privind investițiile sociale din februarie 2013, care cuprinde recomandări specifice pentru soluționarea problemei copiilor săraci și a persoanelor fără adăpost (IP/13/125, MEMO/13/117, MEMO/13/118).

Divergențele din zona euro subminează UEM

Ultimul raport trimestrial subliniază divergențele persistente dintre țări, în special în cadrul zonei euro:

În sudul și la periferia zonei euro, rata șomajului a atins o medie de 17,3 % în 2012, față de 7,1 % în nordul și în centrul zonei euro.
În medie, proporția tinerilor care nu sunt nici încadrați profesional, nici într-un program educațional sau de formare profesională a ajuns la 22,4 % în sud și la periferie, față de 11,4 % în nord și în centru.
Sărăcia a crescut în două treimi dintre statele membre, dar nu și în cealaltă treime.

Divergențele economice și sociale reprezintă provocări majore pentru UEM. Performanțele slabe la nivelul pieței muncii și la nivel social nu prejudiciază numai statele membre afectate în mod direct, ci efectele acestora se extind și asupra țărilor cu performanțe mai bune, prin reducerea cererii globale, scăderea productivității și creșterea ratelor dobânzilor, legate de instabilitatea politică și de scăderea încrederii în moneda euro și în UE.

O UEM solidă, cu o dimensiune socială, are nevoie de o mai bună monitorizare și evaluare a principalelor dezechilibre potențiale din sectorul ocupării forței de muncă și din sectorul social ale statelor membre. Această măsură ar putea fi coroborată cu o coordonare mai puternică a politicilor în domeniul ocupării forței de muncă și a politicilor sociale pentru a asigura reacții prompte și eficace la aceste provocări, în interesul întregii UEM. Recomandarea privind „Garanția pentru tineret” și decizia, luată de comun acord, de a lansa Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, cu un buget de 6 miliarde EUR, sunt exemple de astfel de acțiuni colective care se concentrează asupra soluționării unei provocări ocupaționale și sociale majore, care afectează în mod disproporționat anumite părți ale UEM.

Aceste aspecte sunt abordate în Comunicarea privind dimensiunea socială a UEM adoptată de Comisie la 2 octombrie – a se vedea IP/13/893).

Pagini Utile