Ocuparea fortei de munca:

Comisia saluta adoptarea de catre Consiliu a directivei de punere in aplicare privind detasarea lucratorilor

Comisia Europeană a salutat adoptarea definitivă de către Consiliul de Miniștri al UE a unor măsuri noi având rolul să garanteze o mai bună aplicare a normelor UE privind detașarea lucrătorilor. Noua directivă ce conține norme de punere în aplicare a celei privind detașarea lucrătorilor va asigura respectarea în practică a drepturilor lucrătorilor detașați și consolidarea cadrului legal pentru prestatorii de servicii. Statele membre trebuie să transpună în legislația națională noua directivă de punere în aplicare în cel mult doi ani și douăzeci de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

„Adoptarea Directivei de punere în aplicare a normelor UE privind lucrătorii detașați transmite un semnal clar, în ajunul alegerilor europene, că Europa nu acceptă frauda și abuzurile împotriva lucrătorilor detașați sau alte forme de dumping social”, a declarat comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, László Andor. „Recomand insistent statelor membre să pună în aplicare aceste norme cât mai curând posibil și salut pașii făcuți înspre adoptarea unor astfel de măsuri anunțați deja de Franța”.

Măsuri solide de protejare a drepturilor lucrătorilor detașați și de prevenire a „dumping-ului social” sunt prevăzute în Directiva privind detașarea lucrătorilor (96/71/CE) din 1996, care conține un nucleu de norme obligatorii în ceea ce privește termenii și condițiile de muncă aplicabile unui salariat detașat la lucru într-un alt stat membru.

Noua directivă de punere în aplicare va contribui la o mai bună aplicare a acestor norme în practică, în special în anumite sectoare, cum ar fi construcțiile și transportul rutier, unde, de exemplu, întreprinderi de tip „cutie poștală” (fără o activitate economică reală în țara „de origine”) au utilizat „detașări” false pentru a eluda normele naționale privind securitatea socială și condițiile de muncă. De asemenea, aceasta va îmbunătăți protecția drepturilor lucrătorilor detașați prin prevenirea fraudei, în special în ceea ce privește lanțurile de subcontractare, în care drepturile lucrătorilor detașați nu sunt întotdeauna respectate.

În mod special, directiva de punere în aplicare:

sporește gradul de sensibilizare al lucrătorilor și al întreprinderilor cu privire la drepturile și obligațiile ce le revin în ceea ce privește termenii și condițiile de încadrare în muncă;
îmbunătățește cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate cu detașarea (obligația de a răspunde cererilor de asistență din partea autorităților competente ale altor state membre; un termen de două zile lucrătoare pentru a răspunde cererilor urgente de informații și un termen de 25 de zile lucrătoare pentru cererile care nu sunt urgente);
clarifică definiția detașării, astfel încât să crească certitudinea juridică pentru lucrătorii detașați și prestatorii de servicii, abordând în același timp problema întreprinderilor de tip „cutie poștală” care utilizează detașarea pentru a eluda legea;
stabilește responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește verificarea conformității cu normele prevăzute în directiva din 1996 (statele membre desemnează autorități specifice de punere în aplicare, responsabile cu verificarea conformității, iar statele membre în care sunt stabiliți furnizorii de servicii trebuie să ia măsurile de supraveghere și de punere în aplicare necesare);
obligă întreprinderile care efectuează detașări:
- să desemneze o persoană de contact pentru asigurarea legăturii cu autoritățile de aplicare a legii;
- să declare identitatea, numărul lucrătorilor care urmează a fi detașați, datele de început și de încheiere ale detașării, adresa locului de muncă și natura serviciilor;
- să pună la dispoziție documentele de bază, cum ar fi contractele de muncă, fișele de salariu și fișele de pontaj ale lucrătorilor detașați;
îmbunătățește controlul aplicării drepturilor și tratarea plângerilor, obligând atât statul membru gazdă, cât și pe cel de origine să garanteze că lucrătorii detașați, cu sprijinul sindicatelor și al altor părți terțe interesate, pot să înainteze plângeri și să intenteze acțiuni juridice și/sau administrative împotriva angajatorilor lor în cazul în care nu le sunt respectate drepturile;
garantează că sancțiunile și amenzile administrative impuse prestatorilor de servicii de un stat membru pentru nerespectarea cerințelor directivei din 1996 pot fi impuse și recuperate într-un alt stat membru. Sancțiunile pentru nerespectarea directivei trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare.

Context

Dreptul întreprinderilor de a oferi servicii într-un alt stat membru al UE și de a detașa temporar lucrători pentru a furniza serviciile respective se bazează pe articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Directiva privind detașarea lucrătorilor (Directiva 96/71/EC) stabilește măsuri de protecție a drepturilor sociale ale lucrătorilor detașați și de prevenire a dumpingului social, prevăzând obligația statelor membre de a se asigura că actele cu putere de lege și actele administrative ale țării-gazdă sunt aplicabile lucrătorilor detașați în ceea ce privește:

perioadele maxime de lucru și perioadele minime de odihnă;
durata minimă a concediilor anuale plătite;
salariul minim, inclusiv plata orelor suplimentare;
condițiile de punere la dispoziție a lucrătorilor, în special de către întreprinderile cu încadrare în muncă temporară;
securitatea, sănătatea și igiena la locul de muncă;
măsurile de protecție în ceea ce privește condițiile de muncă și de încadrare în muncă aplicabile femeilor însărcinate sau celor care au născut de curând, copiilor și tinerilor;
egalitatea de tratament între bărbați și femei, precum și alte dispoziții în materie de nediscriminare.