competitiva, sigura si cu emisii scazute de dioxid de carbon
O reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 40% sub nivelul din 1990, un obiectiv obligatoriu de cel puțin 27% la nivelul UE pentru energia regenerabilă, ambiții reînnoite pentru politicile privind eficiența energetică, un nou sistem de guvernanță și un set de noi indicatori pentru a asigura un sistem energetic competitiv și sigur. Aceștia sunt pilonii noului cadru al UE privind schimbările climatice și energia pentru 2030 prezentat de Comisia Europeană.
Susținut de o analiză detaliată asupra prețurilor și a costurilor energiei, cadrul pentru 2030 va asigura certitudinea în materie de reglementare pentru investitori și o abordare coordonată între statele membre, ducând la dezvoltarea de noi tehnologii. Obiectivul cadrului este de a stimula un progres continuu spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și un sistem energetic sigur care asigură energie la prețuri accesibile pentru toți consumatorii, sporește securitatea aprovizionării cu energie a UE, reduce dependența noastră față de importurile de energie și creează noi oportunități pentru creștere și locuri de muncă, luând în considerare eventualele impacturi asupra prețurilor pe termen lung.
Comunicarea care stabilește cadrul pentru 2030 va fi dezbătută la cel mai înalt nivel, în special în cadrul Consiliului European și al Parlamentului European. Ea este însoțită de o propunere legislativă privind o rezervă pentru stabilitatea pieței pentru schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) începând din 2021, pentru a spori soliditatea acesteia. Un raport privind prețurile și costurile energetice în Europa, publicat împreună cu comunicarea, sugerează că creșterea prețurilor energiei poate fi atenuată parțial prin asigurarea unor politici energetice și climatice eficiente din punctul de vedere al costurilor, unor piețe competitive ale energiei și unei eficiențe energetice îmbunătățite.
José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, a declarat: „Politicile climatice sunt fundamentale pentru viitorul planetei noastre, în timp ce o politică energetică cu adevărat europeană este un factor-cheie pentru competitivitatea noastră. Pachetul de astăzi dovedește că abordarea simultană a acestor două aspecte nu este contradictorie, ci, dimpotrivă, contribuie la o consolidare reciprocă. Este în interesul UE să creeze o economie generatoare de locuri de muncă, care să fie mai puțin dependentă de energia importată, printr-o eficiență crescută și prin recurgerea într-o mai mare măsură la energia nepoluantă produsă intern. Un obiectiv ambițios de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 este piatra de temelie cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pe calea noastră către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Iar obiectivul de cel puțin 27% pentru energia regenerabilă este un semnal important pentru a oferi stabilitate investitorilor, a stimula locurile de muncă ecologice și a sprijini securitatea aprovizionării."
Comisarul pentru energie, Günther Oettinger, a declarat: „Cadrul pentru 2030 exprimă voința UE de a promova progresul către o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon, către stabilitatea investițiilor și către securitatea aprovizionării cu energie. Obiectivul meu este de a garanta că energia rămâne la un preț accesibil pentru gospodării și întreprinderi. Cadrul pentru 2030 stabilește un nivel ridicat de ambiție în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, dar recunoaște, de asemenea, că acest obiectiv trebuie să fie atins cu cel mai mic cost. Piața internă a energiei oferă baza pentru a realiza acest obiectiv și voi continua să depun eforturi în direcția finalizării sale pentru a utiliza întregul său potențial. Aceasta include «europenizarea» politicilor în materie de energie regenerabilă”.
Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a declarat: „Am reușit să contrazicem afirmațiile celor care susțineau că astăzi Comisia nu va prezenta nicio propunere ambițioasă. O reducere cu 40% a emisiilor este obiectivul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor pentru UE, care ține seama de responsabilitatea noastră la nivel global. Și, bineînțeles, Europa trebuie să pună în continuare un accent puternic pe sursele regenerabile de energie. De aceea, este importantă propunerea de astăzi a Comisiei privind un obiectiv obligatoriu la nivelul UE. Vor trebui convenite acum detaliile cadrului, însă direcția înspre care se îndreaptă Europa a fost stabilită. Dacă toate celelalte regiuni ar fi la fel de ambițioase cu privire la combaterea schimbărilor climatice, lumea noastră ar arăta mult mai bine.”
Elementele-cheie ale cadrului politic pentru 2030 stabilite de Comisie sunt următoarele:
- Un obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră: element central al politicii energetice și climatice a UE pentru 2030, obiectivul privind reducerea cu 40% a emisiilor sub nivelul din 1990 ar fi îndeplinit doar prin măsuri interne. Reducerea anuală a pragului maxim al emisiilor din sectoarele incluse în schema EU ETS ar crește de la 1,74%, cât este în prezent, la 2,2% după 2020. Emisiile generate de sectoarele care nu sunt incluse în schema EU ETS ar trebui să fie reduse cu 30% sub nivelul din 2005, iar acest efort ar fi repartizat în mod echitabil între statele membre. Comisia invită Consiliul și Parlamentul European să convină, până la sfârșitul anului 2014, asupra faptului că UE ar trebui să se angajeze la o reducere cu 40% la începutul anului 2015 în cadrul negocierilor internaționale privind un nou acord global în materie de schimbări climatice, ce urmează a fi încheiat la Paris la sfârșitul lui 2015.
- Un obiectiv obligatoriu la nivelul UE privind energia regenerabilă: energia regenerabilă va juca un rol-cheie în tranziția către un sistem energetic competitiv, sigur și durabil. Susținut de o abordare orientată într-o mai mare măsură spre piață, oferind condiții propice pentru tehnologiile emergente, un obiectiv obligatoriu la nivelul UE de cel puțin 27% pentru energia regenerabilă în 2030 aduce beneficii semnificative în ceea ce privește balanțele comerciale energetice, recurgerea la sursele de energie locale, locurile de muncă și creșterea economică. Un obiectiv la nivelul UE pentru energia regenerabilă este necesar pentru a stimula continuitatea investițiilor în acest sector. Totuși, acesta nu ar fi transpus în obiective naționale prin intermediul legislației UE, acordându-se astfel statelor membre flexibilitatea de a transforma sistemul lor energetic într-un mod care este adaptat preferințelor și circumstanțelor naționale. Realizarea obiectivului UE pentru energia regenerabilă ar fi asigurată de noul sistem de guvernanță bazat pe planurile energetice naționale (a se vedea mai jos).
- Eficiența energetică: îmbunătățirea eficienței energetice va contribui la toate obiectivele politicii energetice a UE, tranziția către un sistem energetic competitiv, sigur și durabil nefiind posibilă fără aceasta. Rolul eficienței energetice în cadrul pentru 2030 va fi examinat ulterior într-o revizuire a directivei privind eficiența energetică, care urmează să se încheie mai târziu în cursul acestui an. Comisia va analiza eventuala necesitate de modificare a directivei după finalizarea revizuirii. Planurile energetice naționale ale statelor membre vor trebui să includă și eficiența energetică.
- Reforma schemei EU ETS: Comisia propune stabilirea unei rezerve pentru stabilitatea pieței la începutul următoarei perioade de comercializare a ETS în 2021. Rezerva ar permite atât abordarea surplusului de certificate de emisii care s-a acumulat în ultimii ani, cât și îmbunătățirea rezistenței sistemului la șocuri majore prin ajustarea automată a furnizării de certificate care urmează să fie scoase la licitație. Crearea unei astfel de rezerve — pe lângă amânarea recent convenită a scoaterii la licitație a 900 de milioane de certificate până în 2019-2020 (back-load, concentrarea volumelor licitate către sfârșitul etapei de tranzacționare) — este susținută de o gamă largă de părți interesate. În temeiul legislației propuse astăzi, rezerva ar funcționa integral conform unor norme predefinite care nu ar lăsa nicio marjă de apreciere Comisiei sau statelor membre în punerea sa în aplicare.
- Energie competitivă și sigură, la prețuri accesibile: Comisia propune o serie de indicatori-cheie pentru a evalua progresele înregistrate de-a lungul timpului și pentru a oferi o bază obiectivă pentru eventualele răspunsuri strategice. Acești indicatori se referă, de exemplu, la diferențele în ceea ce privește prețul energiei între principalii parteneri comerciali, la diversificarea aprovizionării și la recurgerea la sursele de energie locale, precum și la capacitatea de interconectare între statele membre. Prin intermediul acestor indicatori, politicile vor asigura un sistem energetic competitiv și sigur în perspectiva anului 2030, care va continua să se bazeze pe integrarea pieței, pe diversificarea aprovizionării, pe consolidarea concurenței, pe dezvoltarea surselor de energie locale, precum și pe sprijinul pentru cercetare, dezvoltare și inovare.
- Un nou sistem de guvernanță: cadrul pentru 2030 propune un nou sistem de guvernanță bazat pe planuri naționale pentru o energie competitivă, sigură și durabilă. Pe baza viitoarelor orientări elaborate de Comisie, aceste planuri vor fi concepute de către statele membre în conformitate cu o abordare comună, care va asigura o mai mare securitate pentru investitori și o mai mare transparență, sporind atât coerența, cât și coordonarea și supravegherea la nivelul UE. Un proces iterativ între Comisie și statele membre va asigura faptul că planurile sunt suficient de ambițioase, precum și coerența și conformitatea lor în timp.
Comunicarea care stabilește cadrul pentru 2030 este însoțită de un Raport privind prețurile și costurile energiei , care evaluează factorii-cheie și compară prețurile UE cu cele ale principalilor săi parteneri comerciali. Prețurile energiei au crescut în aproape fiecare stat membru începând cu 2008 – în principal din cauza impozitelor și taxelor, dar și ca urmare a creșterii costurilor de rețea. Comparația cu partenerii internaționali subliniază creșterea diferenței de prețuri, în special față de prețurile gazului în Statele Unite – care ar putea submina competitivitatea Europei, în special pentru industriile energointensive. Cu toate acestea, creșterea prețului energiei poate fi compensată parțial prin politici energetice și climatice eficiente din punctul de vedere al costurilor, piețe competitive ale energiei și măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice, cum ar fi utilizarea unor produse mai eficiente din punct de vedere energetic. Ar putea fi necesar ca eforturile în favoarea eficienței energetice a industriei europene să meargă și mai departe, ținând cont de limitele fizice, pe măsură ce concurenții fac același lucru și industria europeană decide să investească în străinătate pentru a fi mai aproape de piețele aflate în expansiune. Aceste constatări contribuie la structurarea cadrului pentru 2030.
Următoarele etape
Cadrul urmează să fie analizat de Consiliul European în cadrul sesiunii de primăvară din 20-21 martie.
Context
Cadrul se bazează pe actualele obiective pentru 2020 din „pachetul energie/climă”, precum și pe foile de parcurs ale Comisiei pentru 2050 pentru energie și pentru o economie competitivă cu emisii reduse de dioxid carbon. Comunicarea privind cadrul politic pentru 2030 este elaborată ca urmare a cărții verzi a Comisiei din martie 2013, care a lansat o amplă consultare publică cu privire la gama și structura cea mai adecvată a obiectivelor climatice și energetice pentru 2030. Aceste documente reflectă obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile din 1990 până în 2050, obiectiv ce se înscrie în cadrul eforturilor necesare din partea țărilor dezvoltate.
Pagini Utile
-
Informații privind aspectele energetice din cadrul pentru 2030
-
Informații privind aspectele climatice din cadrul pentru 2030
-
MEMO/14/39 – Întrebări și răspunsuri privind rezerva pentru stabilitatea pieței pentru schema ETS
-
MEMO/14/40 – Întrebări și răspunsuri privind cadrul pentru 2030
-
MEMO/14/38 – Întrebări și răspunsuri privind studiul referitor la prețurile energiei
