ridicole spoite, cu risc pentru sanatatea locatarilor
Arhitecţii din Capitală atrag atenţia asupra lipsei de control în ceea ce priveşte procesul de reabilitare termică a blocurilor şi a consecinţelor estetice şi practice care decurg din aceste acţiuni.
Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Teritorială Bucureşti atrage atenţia că utilizarea polistirenului în renovarea clădirilor vechi nu este o rețetă standard care se poate aplica uniform, existând posibilitatea de a opta şi pentru alte soluţii. Această practică este contraindicată în cazul clădirilor publice sau a imobilelor vechi cu o valoare arhitectonică deosebită. Un prim efect nefast al programului de reabilitare al blocurilor vechi îl reprezintă „beţia cromatică psihedelică”, dar şi calitatea îndoielnică a lucrărilor care poate periclita sănătatea imobilelor și a locatarilor.
La sfârşitul anului 2011 OAR Bucureşti a trimis către Ministerul Dezvoltării Durabile şi a Turismului (MDRT), către toate primăriile de sector precum şi primăriei Capitalei (PMB) o documentaţie generoasă ca informație și argumentare, care cuprindea o serie de soluţii alternative, aplicate în Franţa, pentru reducerea pierderilor de căldură în blocurile vechi. Acest demers nu a avut deloc efectul scontat.
„Creşterea confortului în locuinţe şi diminuarea pierderilor de căldură sunt obiective realiste şi urgente în condiţiile îmbătrânirii fondului construit şi a creşterii alarmante a costurilor de întreţinere. De aici până la alterarea aspectului original al faţadelor şi la beţia cromatică s-a mers prea departe cu arbitrarul deciziilor”, declară prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, Preşedintele OAR Bucureşti. „S-a ajuns la o cromatică absolut psihedelică în ceea ce priveşte blocurile de locuinţe. Avem acum clădiri peste care s-a aplicat o zugrăveală violet, verde de China, albastru ultramarin sau galben pai. Mai mult, sunt cazuri în care primăriile au impus formule unice care conţin combinaţii de tipul portocaliu cu albastru, impuse prin caietul de sarcini”, adaugă arhitectul Mircea Ochinciuc.
Arhitecţii din Bucureşti acuză lipsa de control în ceea ce priveşte zugrăvirea blocurilor. „În unele cazuri administratorul Asociaţiei de Proprietari este cel care decide culorile şi geometria acestor pete şi de multe ori gusturile acestora sunt îndoielnice”, precizează reprezentantul OAR Bucureşti.
Dincolo de obiecţiile referitoare la coloritul blocurilor reabilitate arhitecţii atrag atenţia şi în ceea ce priveşte utilizarea polistirenului, fenomen numit de aceştia „polistirenizare”. Arhitecţii amintesc că Ungaria şi Italia s-au declarat împotriva acestei soluţii, preferând soluţii alternative aplicate la interior. Polistirenul etanșează clădirea, nu mai permite trasferul de vapori, putând produce igrasie și afectând în timp imobilul. În plus, execuția necorespunzătoare (fără închidere cu profile metalice) a dus la fenomene de tipul cuib de șoareci, șobolani și insecte care au pătruns între sistemul de termoizolare și fațada blocului și care, în timp, vor afecta sănătatea locatarilor. Mai mult, în anumite situații polistirenul s-a aplicat numai cu adeziv, fără dibluri, cu tehnici improvizate, fapt care ar putea conduce la căderi de tencuială sau de sistem de termoizolare de fațadă periculoase pentru trecători.
„Polistirenul este obţinut din petrol, o resursă epuizabilă, deci nu poate fi vorba în acest caz de dezvoltare durabilă. De asemenea, trebuie amintit faptul că nu se ştie cum se va comporta acest produs pe faţade după 15 ani, existând posibilitatea să scadă aderenţa plasei de fibră de sticlă sau ca polistirenul să se volatilizeze în timp”, explică arhitecţii bucureşteni.
Acest tip de termoizolare nu a fost testat suficient. În acest moment nu există nici o clădire termoizolată astfel și peste care să fi trecut 10 sau 15 ani, pentru a putea vedea cum se comportă în timp.
Potrivit datelor Guvernului din 2011 în perioada 2008-2011 au fost reabilitate 1.667 de blocuri la nivel naţional. Aceste proiecte au atras investiții de circa 600 de milioane de euro.
Bucureştiul a fost oraşul cu cele mai multe blocuri reabilitate în ultimii trei ani, sectorul 2 fiind lider detaşat în ceea ce priveşte fondurile alocate. La nivel naţional, în ceea ce priveşte numărul de clădiri reabilitate, pe locul doi este Cluj Napoca, urmat de Slatina, Drobeta Turnu Severin şi Piatra Neamţ. Blocurile reabilitate până acum în Bucureşti reprezintă o treime din totalul pe ţară. Pentru următorii trei ani primăriile de sector promit să reabiliteze peste o mie de blocuri.
