Conform studiului realizat de OAR București, calitatea proiectelor de arhitectură este pe ultimul loc în criteriile de atribuire a contractelor, iar comisiile nu includ un membru desemnat de OAR, conform prevederilor legale.
Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) – Filiala Teritorială Bucureşti a realizat o analiză a licitaţiilor pentru achiziţii publice (lucrări de arhitectură şi proiectare desfăşurate în perioada ianuarie-mai 2012). Numai 1,5% din licitațiile analizate au respectat normele în vigoare, în sensul în care comisia a evaluat și calitatea proiectului. Astfel, în peste 98% din cele 67 de licitații incluse în studiu, prețul a fost unicul criteriu de atribuire a proiectului, încălcând astfel legea în vigoare.
În cadrul licitaţiilor studiate de OAR Bucureşti cererea de ofertă a fost procedura preferată de autorităţi în vederea achiziţiei unui proiect sau a unei lucrări de arhitectură (în 45 de cazuri). Aceasta este o procedură simplificată, recomandată pentru lucrări simple, care nu necesită o pregătire elaborată a documentaţiei.
Printre proiectele considerate de autorităţi ca fiind “simple” şi necesitând o documentaţie ce poate fi elaborată în aproximativ 15 zile – neconsiderându-se astfel necesară introducerea unor criterii de atribuire pe criterii de calitate – se numără Planul Urbanistic General al oraşului Pantelimon (PUG), sediul nou al Judecătoriei din Buzău sau consolidarea şi restaurarea unor monumente istorice, un exemplu în acest sens fiind Mănăstirea Cozia.
„Aceste licitaţii au probleme extrem de diverse, iar soluţiile pentru care se optează nu iau în calcul calitatea arhitecturii, protecția mediului, calitatea execuției, oportunitatea investiției sau impactul pe termen lung. Ne dorim ca prin acest demers să tragem un semnal de alarmă și să semnalăm faptul că nu se respectă legea”, declară prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, Preşedinte OAR Bucureşti.
Doar pentru o treime din aceste achiziţii s-a optat pentru licitaţii deschise. Dintre acestea doar trei au respectat durata de minimum 51 de zile între data publicării anunţului şi data de predare a documentaţiei. De asemenea, au fost organizate două concursuri la nivel naţional, însă juriile în aceste cazuri nu au fost desemnate de OAR, așa cum ar fi cerut legea. Mai mult, în cadrul unuia dintre concursuri a existat chiar specificaţia că „participarea nu este rezervată doar unei anumite profesii”. Aşadar, autorităţile pot cumpăra proiecte de arhitectură care nu sunt semnate de arhitecţi.
Prețul s-a dovedit a fi criteriul de achiziție cel mai important, precum și durata execuției, deși în multe dintre cazuri lucrarea nu se poate executa rapid din motive care țin de tehnica execuției și de punerea în operă. S-au întâlnit astfel situații în care în ofertă se specifica faptul că renovarea unui spital se va executa în 2 săptămâni, ceea ce este imposibil. 21 dintre aceste licitaţii s-au referit la lucrări de proiectare şi construcţie luate la pachet (cu toate că acestea sunt două competențe extrem de diferite). „Pentru obţinerea unui produs de arhitectură de calitate cu un raport ideal calitate-cost se recomandă ca licitaţia pentru serviciile de arhitectură şi cea pentru lucrările de execuţie să se facă separat”, explică arhitectul Mircea Ochinciuc.
Ordinul Arhitecţilor din România este o organizaţie profesionala înfiinţata potrivit prevederilor Legii nr. 184/2001 privind exercitarea profesiei de arhitect, cu modificările si completările ulterioare. Prin activitatea membrilor săi, O.A.R. are nobila misiune de a convinge pe orice beneficiar al serviciilor de arhitectura ca acestea reprezintă, în primul rând, un act de cultură de interes public, cu implicaţii urbanistice, economice, sociale si ecologice. Detalii despre Organizaţie şi activitatea sa găsiţi la www.oar.org.ro, www.distrugeri.ro., www.oar-proiecteculturale.ro, //60-project.blogspot.com.
