Numărul copiilor adoptabili și al familiilor care au atestat pentru adopție a crescut cu o treime în primele trei luni ale anului
Numărul copiilor adoptabili a crescut cu 35% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 4.249 la 31 martie 2021, arată datele Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, prezentate miercuri, 2 iunie, în cadrul unei dezbateri organizate de ANDPDCA și UNICEF. Nu doar numărul copiilor adoptabili a crescut, ci și al familiilor atestate pentru adopția națională, acesta ajungând la 3.087, cu 30% mai mare față de primul trimestru al anului trecut.
Dezbaterea, care a reunit reprezentanți ai autorităților și ai UNICEF, familii adoptatoare sau care se pregătesc să adopte, precum și membri ai Boardului Copiilor, organism consultativ înființat de UNICEF, a avut loc la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, cu ocazia Zilei Naționale pentru Adopție.
Cel mai mare număr de copii adoptabili este reprezentat de băieți – 2.414, în vreme ce 1.835 sunt fete. 1.319 copii au sub 6 ani (377 au între 0 și 2 ani, iar 942 au între 3 și 6 ani), iar 2.930 au peste această vârstă (2924 au între 7 și 13 ani, iar 6 au între 14 și 17 ani).
Majoritatea (3.390 de copii) se află la asistenți maternali, 613 sunt în servicii de tip rezidențial, restul aflându-se în grija altor familii sau persoane, la tutori sau în plasament la rude până la gradul al IV-lea. Deși a crescut semnificativ față de anii anteriori, numărul copiilor adoptabili este foarte mic față de numărul total al copiilor aflați în sistemul de protecție specială, care ajunge la 48.031, din care 36.159 se află la asistenți maternali sau în servicii rezidențiale.
Participanții la dezbatere au luat în discuție situația „copiilor greu adoptabili”, care reprezintă acei copii pentru care, într-o perioadă de nouă luni de la declararea, adoptabilității, nu s-a reușit identificarea unei familii potrivite sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma pașii care să conducă la finalizarea adopției. Cel mai adesea, în această situație se află copiii cu vârsta mai mare de trei ani, copiii cu o stare de sănătate mai delicată, copiii care au nevoi crescute de stimulare a dezvoltării sau copiii care au frați cu care sunt adoptabili împreună.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, doamna Raluca Turcan: ”Adopția este cea mai importantă formă de protecție a unui copil abandonat și este singura care îi poate oferi șansa la o dezvoltare armonioasă, în sânul unei familii care să îl iubească și care să îl sprijine constant în îndeplinirea visurilor pe care orice copil le are. Cei care doresc să adopte un copil așteaptă un proces facil, de scurtă durată, mai puțin birocratic. De asemenea, vreau să cred că toate autoritățile își doresc să fie un proces sigur, care într-adevăr să asigure copilului cea mai bună familie care să îi sprijine în viață.
M-am bucurat și am sprijinit facilitarea legii adopției și procesului de adopție. Din momentul în care am preluat mandatul, împreună cu doamna Cherecheș, normele de aplicare au reprezentat o prioritate pentru noi. A crescut nivelul de așteptare, avem tot mai mulți copii care pot și trebuie să iasă din sistemul de protecție și avem tot mai multe familii care își doresc să devină familii adoptatoare. De asemenea, a crescut numărul familiilor care au atestat de adopție, ceea ce înseamnă că anul 2020, un an pandemic, a produs și un lucru bun, pentru că toată această documentație și pregătire a dosarului de adopție a dus la un număr mai mare de familii care au dorit să adopte”.
Președintele Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, doamna Florica Cherecheș: ”Copilul adoptat este copilul născut din inimă, așa se spune. Vreau să felicit toate familiile din România care au adoptat un copil, care au dat o nouă șansă și o nouă viață unui copil abandonat și să îi încurajez pe cei care se gândesc să adopte. Noi credem că locul copilului este în familie și chiar dacă astăzi avem 48.000 de copii în sistemul de protecție, ne-am dori ca un număr cât mai mare din acești copii să ajungă într-o familie, în mod definitiv, și cum altfel decât prin adopție, dacă nu pot fi reintegrați în familia naturală. Numărul copiilor adoptabili și a familiilor adoptatoare este încă destul de mic. Avem puțin peste 4.200 de copii adoptabili și 3.100 de familii care au atestat de adoptator. Ne dorim ca numărul acestora să crească și lumea să înțeleagă că legislația s-a schimbat, că suntem alături de ei și sprijinim orice familie care dorește să adopte un copil”.
Loredana Marin și Bodo Bogdan Marin (solistul trupei Proconsul), părinți adoptatori: ”Ceea ce trebuie să predomine în decizia celor care vor să adopte este iubirea, este dragostea, pentru că, atunci când ești îndrăgostit, îți cam pierzi capul, nu îți mai e frică de nimic. Și atunci când te îndrăgostești de copiii pe care vrei să îi adopți, îți cam dispar fricile. La vremea respectivă ne-au dispărut fricile, nu ne-am gândit nici că sunt de etnie romă, nici dacă vom putea să le oferim un viitor celor doi băieți, dar ne-am sprijinit pe Dumnezeu și acum suntem în momentul în care putem să spunem: suntem niște părinți fericiți.
Îmi doresc foarte mut să se simplifice legea adopției în România, pentru că ea s-a simplificat în ultimul timp, de cât noi am devenit părinți (…) Se poate ajunge la un timp mai scurt de așteptare, să se reducă din birocrație”.
Pe lângă familia Marin, la dezbatere au fost prezenți și alți părinți adoptatori, dar și persoane care se pregătesc să devină părinți adoptatori. Poveștile lor sunt unice și impresionante, având în vedere că au adoptat copii cu dizabilități, frați sau un membru al familiei extinse.
„Cea mai grea abilitate este răbdarea. Este greu să înveți cum să aștepți, dar este și mai greu să faci acest lucru când apar alte dificultăți împrejur. Să nu știi unde îți este locul, să aștepți un ’înger’ care să te ’salveze’, să te simți în fiecare zi de parcă nimeni nu te vrea, nimeni nu te iubește, nimănui nu îi pasă de tine, toate acestea în timp ce ești de unul singur. Imaginați-vă un copil, de 10 ani, care trebuie să treacă prin toate aceste greutăți pentru că nimeni nu l-a adoptat încă. Bucuria de pe chipul copiilor care abia au fost adoptați nu este de ’în sfârșit plec de aici’, ci mai degrabă ’în sfârșit mă vrea cineva’, ’în sfârșit mă iubește cineva’, ’în sfârșit am o familie’”, a povestit Dragoș, 15 ani, din București, membru al Boardului Copiilor.
„De la numărul uriaș de 100.000 de copii aflați în instituții în 1990, am ajuns la aproximativ 14.000 la sfârșitul anului 2020. Așadar, mai este mult de lucru în privința creșterii numărului de copii care se dezvoltă în mijlocul familiilor, iar adopțiile sunt esențiale, mai ales în cazul copiilor, care sunt subiectul acestei dezbateri. Creșterea în afara unui mediu familial scade șansele copiilor de a se dezvolta la maximum, iar cercetările au arătat că, la fiecare trei luni trăite de un copil sub trei ani într-o instituție, dezvoltarea sa fizică întârzie cu o lună”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Promovarea adopției naționale, alături de alte măsuri care promovează prevenirea separării copilului de familie dar și dezvoltarea serviciilor de suport pentru familiile expuse diverselor riscuri vor fi încorporate ca priorități în cadrul Strategiei Naționale pentru Drepturile Copiilor 2021-2027. Aceasta strategie, în proces de elaborare prin contribuția ministerelor relevante, ale organizațiilor neguvernamentale și nu în ultimul rând a copiilor, va deveni cadrul principal pentru utilizarea alocației de 5% din Fondul Social European pentru România.
