- Numărul insolvențelor la nivel mondial va crește cu +6% în 2023 și cu +10% în 2024
- 3 din 5 țări vor atinge nivelul de insolvență de dinainte de pandemie până la finalul anului 2024
- Comerțul cu ridicata și amănuntul, construcțiile și industria prelucrătoare reprezintă 60% din totalul insolvențelor în 2023 la nivel local
Allianz Trade lansează cel mai recent Raport Global de Insolvență și dezvăluie previziuni actualizate pentru 2023 și 2024. Potrivit principalului asigurător de credit comercial din lume, după o revenire timidă în 2022, o creștere de +1%, numărul insolvențelor este de așteptat să crească cu +6% în 2023 și +10% în 2024.
Scăderea rezervelor de numerar și înrăutățirea profitabilității pun multe sectoare în pericol
Ce se află în spatele acestei accelerări? Recesiunea veniturilor corporațiilor se amplifică pe fondul unei puteri de stabilire a prețurilor mai scăzute și al cererii globale mai slabe. Începând cu trimestrul doi al acestui an, scăderea veniturilor s-a extins în toate regiunile pentru prima dată de la jumătatea anului 2020, înregistrând o scădere de -1,9% de la un an la altul. Ca urmare, pozițiile de lichiditate se înrăutățesc rapid, fiind foarte puțin probabil să se îmbunătățească înainte de 2025.
”Companiile au încă o cantitate considerabilă de numerar în exces, respectiv 3,4 miliarde EUR în zona euro și 2,5 miliarde USD în SUA. Cu toate acestea, rezervele de numerar rămân concentrate preponderent în companiile mari, în sectorul tehnologic și în consumul discreționar. În general, majoritatea companiilor nu își pot crește aportul de numerar prin operațiuni în contextul unei creșteri economice mai scăzute pentru mai mult timp. Per total, ne așteptăm la două accelerări ale insolvențelor globale, cu +6% în 2023 și +10% în 2024, după +1% în 2022.”, Aylin Somersan Coqui, CEO Allianz Trade.
Cele mai vulnerabile și greu încercate companii și sectoare, sunt cele care activează în domeniul ospitalității, transportului și comerțului cu ridicata sau amănuntul. Alte sectoare care ajung din urmă rapid sunt, în special construcțiile, unde lucrările restante au fost aproape finalizate – în special în segmentul rezidențial.
„În același timp, ratele dobânzilor mai mari pe o perioadă mai lungă de timp reduc cererea în sectorul imobiliar și cel de bunuri de folosință îndelungată, începand să facă presiuni asupra solvabilității în sectoare foarte îndatorate, cum ar fi utilitățile și telecomunicațiile, pe lângă sectorul imobiliar din zona Atlanticului. În plus, WCR global se află în prezent la un nivel record de 86 de zile, cu două zile peste nivelurile pre-pandemie. Ratele mari ale dobânzilor fac și mai costisitoare finanțarea cerințelor structurale mai ridicate de capital de lucru (WCR), ceea ce prezintă riscuri pentru sectoare precum construcții, auto și echipamente de transport.”, punctează Maxime Lemerle, Lead Analyst Insolvency Research
3 din 5 țări vor atinge nivelurile de insolvență de dinainte de pandemie până la sfârșitul anului 2024
La sfârșitul anului 2023, normalizarea insolvenței în mediul de afaceri va fi completă în majoritatea economiilor avansate, iar 55% dintre țări este probabil să înregistreze creșteri mari de două cifre. Acestea includ SUA (+47%), Franța (+36%), Țările de Jos (+59%), Japonia (+35%) și Coreea de Sud (+41%). La nivel global, trei din cinci țări vor atinge nivelurile de insolvență ale afacerilor de dinainte de pandemie până la sfârșitul anului 2024, inclusiv piețele mari precum SUA și Germania. Pe ambele maluri ale Atlanticului, creșterea PIB-ului ar trebui să se dubleze pentru a stabiliza cifrele de insolvență, care nu vor avea loc înainte de 2025.
„Mai mult, într-un context de încetinire a creșterii economice globale, termenele de plată sunt susceptibile să se prelungească, adăugându-se la creșterea insolvenței în trimestrele următoare: Global Days Sales Outstanding se situează deja la peste 60 de zile pentru 47% dintre firme. O zi suplimentară de întârziere a plății echivalează cu un deficit de finanțare de 100 de miliarde de dolari în SUA, 90 de miliarde de dolari în UE și 140 de miliarde de dolari în China. Având în vedere că împrumuturile bancare incep sa se diminueze deja pentru IMM-uri, eliminarea acestui deficit de finanțare ar putea fi o provocare semnificativă.”, punctează Aylin Somersan Coqui, CEO Allianz Trade.
Pentru România, analiștii Allianz Trade au observat o încetinire a numărului insolvențelor în primele opt luni ale acestui an, cu 7% sub nivelul anului anterior. Cu toate acestea, se așteaptă o revenire a ritmului de creștere în următoarele luni, factorii fiind atât de natură conjuncturală și/sau sezonieră cât și structurală.
”În general, ultimele patru luni ale anului manifestă un trend în urcare după perioada de vară, la care se pot adăuga și întârzieri la plăți din ultima lună a anului atât în planul proiectelor publice cât și a celor private. Deși nivelul insolvențelor în acest an ar putea rămâne sub sau egal cu cel înregistrat anul trecut, aproximativ 6.500 de insolvențe, ar confirma trendul deja stabilit anul trecut de revenire la nivelul pre-pandemic al anului 2019. Estimăm că menținerea dobânzilor la un nivel ridicat va continua să pună presiune asupra lichidității companiilor din majoritatea sectoarelor economice, implicit forțându-le să găsească modalități tot mai diverse în asigurarea finanțării în special a capitalului de lucru.”, declară Mihiai Chipirliu CFA – Risk Director, Allianz Trade
Potențialul de creștere al numărului insolvențelor rămîne ridicat
Cu o creștere economică timidă aproximativ 2-3% pentru anul curent și pentru 2024, dar și cu dobânzi ridicate în contextul inflaționist, companiile cu profitabilitate deja scăzută și îndatorare ridicată (în special bancară), vor fi principalele afectate.
Nu în ultimul rând, introducerea impozitului pe cifra de afaceri (dacă va rămâne în forma propusă inițial) pentru companiile mari ar putea determina o ușoară creștere a numărului de insolvențe, deși impactul ar fi mai mult la nivelul valorii datoriilor raportate decât al frecvenței. Principalele segmente cu contribuție în rândul insolvențelor rămân comerțul (cu ridicata și cu amănuntul), respectiv construcțiile cu ponderi în jur de 28%, respectiv 20% – similar cu întreg anul trecut, urmate de industria prelucrătoare – în scădere ușoară față de anul trecut.
