a crescut de peste 5 ori in luna mai
· În luna mai, numărul celor care au apelat Tel Verde STOP FUMAT pentru a solicita informaţii despre renunţarea la fumat a fost de peste 5 ori mai mare decât media primelor 3 luni ale anului 2012;
· Creşterea cea mai importantă s-a observat în rândul fumătorilor tineri (cu vârsta de până în 30 de ani);
· În România, 1 din 4 decese care se produc înaintea vârstei de 35 ani sunt cauzate de boli datorate fumatului1;
· În România, cei mai mulţi fumători sunt în grupa de vârstă 25 – 44 ani: 32,9% comparativ cu media de 24,3% (adulţi de peste 15 ani care fumează zilnic);
· Persoanele cu vârsta de până în 35 de ani sunt cele care beneficiază cel mai mult de pe urma renunţării la fumat.
Peste 300 de fumători români au apelat Tel Vede Stop Fumat pentru a obţine informaţii despre Programul Naţional Stop Fumat pe parcursul lunii mai, luna renunţării la fumat. Astfel, până ieri, 30 mai, au apelat Tel Verde şi au primit informaţii despre program un număr de 312 persoane, ceea ce reprezintă o creştere de peste 5 ori faţă de media apelurilor din primele 3 luni ale anului 2012 (61,7 persoane/lună). Cea mai importantă creştere s-a observat în rândul persoanelor cu vârsta de până în 30 de ani: în luna mai, procentul celor cu vârsta de peste 30 de ani a fost de 35,8% din totalul apelanţilor care şi-au declarat vârsta, semnificativ mai mare faţă de cei 27% care au sunat la Tel Verde în primul trimestru.
Explicaţia acestor rezutate provine, probabil, din abordarea unui tip nou de comunicare după 20 aprilie: „social media”. Astfel, pagina de Facebook a programului a fost permanent updatată, forumul de pe pagina web a programului a fost activat şi au fost implicate în comunicarea despre fumat persoane publice cu putere mare de influenţă în comunităţile lor. Rezultatele se pot observa cu uşurinţă: peste 200 de români au dat Like paginii de Facebook a programului, în luna mai (https://www.facebook.com/stopfumat.eu), în creştere cu peste 100% faţă de luna martie când pagina avea mai puţin de 150 Like-uri.
“Pentru noi, cei care ne străduim să-i ajutăm pe oameni să nu mai fumeze, rezultatele sunt mai mult decât încurajatoare deoarece se pare că am găsit o cale de a transmite informaţia despre fumat acelui grup-ţintă care are cele mai mari beneficii de pe urma renunţării la fumat dar care este şi cel mai greu de abordat şi de convins: tinerii.”, a declarat Dr. Magdalena Ciobanu, Coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat
Studiile internaţionale, dar şi practica medicală de zi cu zi ne arată că „recuperarea” de pe urma fumatului este cu atât mai importantă cu cât persoana renunţă la tutun mai devreme. Richard Doll a demonstrat, după urmărirea timp de 50 de ani a medicilor englezi, că renunţarea precoce la fumat, înainte de 35 de ani, se asociază cu o recuperare totală în termeni de „ani de viaţă pierduţi din cauza fumatului”. Astfel, dacă fumezi toată viaţa, pierzi, în medie, 10 ani datorită tutunului fumat; cu cât renunţi mai devreme, cu atât recuperezi mai mult din ei. Chiar şi dacă te laşi după 65 de ani, tot ai un beneficiu: 1 an de viaţă câştigat.
Şi riscul de a suferi de o boală cardio-vasculară scade semnificativ şi rapid dacă abandonezi tutunul înainte de 35 de ani, ajungând la nivelul nefumătorilor. Efectul „recuperator” asupra funcţiei pulmonare nu este însă la fel de rapid deoarece particulele toxice din fumul de tutun ajung şi se depun direct în plâmân, persistând întreaga viaţă. Însă, cu cât renunţi mai devreme, cu atât funcţia respiratorie revine mai aproape de normal.
Un studiu realizat în Taiwan şi publicat în 2010 arată că mortalitatea prin tuberculoză este mai mare la pacienţii fumători: fumatul creşte riscul de deces prin TBC de aproape 9 ori! Dacă pacientul renunţă la fumat, riscul scade cu 65%2.”
Dar, dincolo de date statistice şi noţiuni medicale, renunţarea la fumat aduce multe lucruri bune în viaţa fostului „viciat”: senzaţia de libertate, de autocontrol, senzaţii şi percepţii noi (gust, miros, respiraţie, etc), activităţi noi în timpul liber şi, nu în ultimul rînd, sentimentul de învingător.
Sănătatea este motivul invocat cel mai frecvent de români pentru a renunţa la tutun, conform studiilor. Poate şi din acest motiv abordarea de către profesioniştii din sănătate a problemei fumatului se face prin prisma „spaimei”, a „fricii” de bolile pe care le poate provoca tutunul. Uneori, sunt uitate avantajele pe care le aduce, imediat şi pe termen lung, renunţarea la fumat.
Un lucru este sigur, împărtăşind experienţele personale pozitive, foştii fumători pot încuraja şi pe alţii să se decidă să facă pasul cel mare. De aceea, reprezentanţii Programului Naţional Stop Fumat dedică Ziua Mondială fără Tutun (31 mai) celor peste 70.000 de români care şi-au dorit din tot sufletul să renunţe la dependenţa de tutun şi s-au înscris în Programul Naţional Stop Fumat din 2007 până acum. Îi invită să-şi spună cuvântul la „Manifestul celor care au renunţat la fumat, Manifestul învingătorilor”.
Sperăm că ei vor fi un exemplu pentru distrugerea mitului că „renunţarea la fumat este dureroasă, dificilă şi … îngrăşătoare”. Renunţarea la fumat te eliberează şi adaugă ani vieţii. Dar adaugă şi viaţă anilor!
În cei 5 ani de existenţă, Programul Stop Fumat a fost alături de peste 70.000 de persoane care şi-au dorit să renunţe la tutun, prin oferirea de consiliere şi tratament gratuit. În medie, peste 50% dintre ei nu au mai fumat la sfârşitului tratamentului şi consilierii psihologice de specialitate.
Anual, în toată lumea, tutunul cauzează moartea a peste 6 milioane de oameni dintre care peste 5 milioane sunt fumători şi foşti fumători. Conform ultimului raport GATS realizat in 2011, în România, fumatul ucide peste 33.000 de persoane anual, 70% dintre acestea având vârste cuprinse între 35 şi 69 de ani. 1 din 4 decese are loc înaintea vârstei de 35 ani şi este cauzat de boli în legătură cu fumatul. Prevalenţa totală a fumatului în România este de 26,7% (4.85 milioane locuitori). Prevalenţa este mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor: 37,4% faţă de 16,7%. 24,3% fumează zilnic (34,9% din bărbaţi şi 14,5% din femei), iar 2,4% sunt fumători ocazionali (2,5% din bărbaţi şi 2,2% dintre femei).
35,5% dintre cei care vor să renunţe sau sunt foşti fumători au încercat să renunţe cel puţin o dată în ultimele 12 luni. Printre fumătorii care au vizitat un medic în cursul ultimelor 12 luni, 82,1% au fost întrebaţi despre istoria lor privind fumatul iar 81,9% au primit sfaturi să renunţe la fumat. Cei mai mulţi dintre cei care au încercat să renunţe (80,8%) au dorit să facă acest lucru fără ajutor, deşi rata de succes este cea mai mică: între 1-3% sunt nefumători după 1 an. Doar 8,2% au utilizat terapia de substituţie nicotinică şi 1,4% au folosit un medicament prescris cu reţetă, deşi rata de succes creşte de până la 6 ori.
Mulţi oameni nu reuşesc să renunţe la ţigări singuri, sau o fac cu mare greutate şi suferinţă. Şi asta pentru că fumatul este o boală – dependenţa de nicotină. Pentru acei fumători care îşi doresc din tot sufletul să renunţe la dependenţa de fumat, dar realizează ca nu pot singuri sau au un număr mare de recidive, există ajutor medical de specialitate. Ministerul Sănătaţii, cu sprijinul Institutului Marius Nasta, derulează de 5 ani Programul Naţional Stop Fumat care include: consiliere privind renunţarea la fumat, linia telefonică cu apel gratuit (cunoscută sub numele de Tel Verde) şi accesul la medicamente gratuite. Toate cadrele medicale incluse în program cred în eficienţa programului şi se implică cu tot sufletul în efortul tratării pacienţilor dependenţi de fumat. Pentru a intra în program, pacienţii trebuie doar să sune la Tel Verde: 0800 878 673 sau la 021 3356920 sau să acceseze pagina de internet a programului (www.stopfumat.eu) pentru a afla unde se află cel mai apropiat medic specialist. De câteva luni, programul are şi prezenţă pe Facebook (//www.facebook.com/stopfumat.eu).
1 GATS, 2011.
2 The reduction of tuberculosis risks by smoking cessation. Chi-Pang Wen et al. BMC Infectious Diseases 2010, 10:156.
