Cartea recompensată cu Premiul Goncourt în 2022, cel mai recent volum din seria Cormoran Strike sau un nou roman scris de Liane Moriarty sunt doar câteva dintre titlurile care vor fi publicate în acest an în colecția Fiction Connection a Editurii Trei.
Detectivii particulari Cormoran Strike și Robin Ellacott se confruntă cu un nou caz complicat în The Ink Black Heart de Robert Galbraith. De această dată ei trebuie să afle adevărata identitate a lui Anomie – pseudonimul sub care cineva o hărțuiește online pe Edie, creatoarea unui desen animat foarte popular, The Ink Black Heart. După ce Edie Ledwell este ucisă, cei doi detectivi particulari se trezesc implicați într-un caz care îi amenință în moduri noi și înfiorătoare. Ei descoperă o rețea complexă de pseudonime online, interese de afaceri și conflicte de familie. Pe parcursul a peste 1000 de pagini, Robert Galbraith, pseudonimul sub care celebra autoare britanică JK Rowling scrie această serie polițistă aflată la al șaselea volum, ne poartă în lumea jocurilor video, a rețelelor de streaming și a celor de socializare.
Brigitte Giraud a fost recompensată în 2022 cu Premiul Goncourt pentru volumul Vivre vite. Într-o poveste tensionată care acționează ca o adevărată numărătoare inversă, Brigitte Giraud încearcă să înțeleagă ce a dus la accidentul de motocicletă în care a murit soțul său, pe 22 iunie 1999. Douăzeci de ani mai târziu, ea vrea să deslușească întrebările care au rămas fără răspuns. Autoarea franceză te conduce într-o cascadă de „dacă”, o introspecţie extraordinară, o prezentare a tuturor posibilităților, a tuturor șanselor de a evita inevitabilul, o întoarcere teribilă în timp pentru a exorciza tragedia cumplită pe care a trăit-o.
Seria Helen Grace, scrisă de M.J. Arlidge, continuă cu volumul al unsprezecelea – Cat and Mouse. Într-un nou thriller captivant, cu un număr mare de cadavre, crime înspământătoare și multe răsturnări de situație, o însoțim pe detectivul-inspector Helen Grace în cursa ei contra cronometru pentru prinderea unui ucigaș tăcut, care terorizează orașul. Acesta vânează persoanele singure sau vulnerabile, pe care le atrage într-un joc diabolic de-a șoarecele și pisica înainte de a le omorî. În timp ce conduce ancheta, Grace este ea însăși vânată, urmărită pas cu pas, de un psihopat care caută răzbunare.
Autoarea bestsellerului internațional Marile minciuni nevinovate, Liane Moriarty, revine în acest an în colecția Fiction Connection cu volumul Merele nu cad niciodată – un roman despre căsnicie, relația dintre frați și modul în care oamenii pe care îi iubim cel mai mult ne pot răni cel mai rău. Această dramă de familie îi are în centrul ei pe membrii clanului Delaney, compusă din părinții Stan și Joy, invidiați de toți prietenii lor, și cei patru copii – Amy, Logan, Troy și Brooke. Cei șase sunt un amalgam interesant de dragoste și nemulțumiri, răni nevindecate și neînțelegi intergeneraționale, iar Moriarty spune o poveste minunată, pentru că își înțelege personajele și îi pasă de ele.
Din ținuturile muntoase ale Scoției până la insulele de pe coasta Irlandei, Lucy Foley are talentul de a-și conduce cititorii în locuri memorabile. Autoarea bestsellerurilor Lista de invitați și Petrecerea de vânătoare ne propune în cel mai recent roman – Apartamentul din Paris – să mergem în capitala Franței, în unul dintre cele mai boeme cartiere din lume, Montmartre. Un bloc vechi superb, la numărul 12 pe Rue des Amants, unde nimic nu trece neobservat. Tocmai a avut loc o crimă și toți vecinii sunt suspecți, pentru că fiecare are câte un secret de nedezvăluit. Apartamentul din Paris este un mistery inteligent construit, captivant, în care Foley se abate de la “rețeta Agatha Christie” și se apropie mai mult de stilul Hitchcock.
După Ereditate – o saga de familie impresionantă, desfășurată pe ambele țărmuri ale Atlanticului, vreme de o sută de ani, pentru care a primit Premiul Gouncourt alegerea României, în 2020 – Miguel Bonnefoy zugrăvește magistral, în noul roman Inventatorul, biografia lui Augustin Mouchot, creatorul celui mai vechi motor alimentat cu energie solară. În Franța, la mijlocul secolului al XIX-lea, Augustin Mouchot, fiul unui lăcătuș din Semur-en-Auxois, un obscur profesor de matematică, a devenit inventatorul energiei solare datorită descoperirii unei cărți vechi în biblioteca sa. Mașina pe care a construit-o și a numit-o Octave l-a sedus pe Napoleon al III-lea și a câștigat aprobarea autorităților și a presei. A fost expusă cu succes la Expoziția Universală de la Paris în 1878. Dar apariția erei cărbunelui i-a ruinat proiectele, care au fost considerate prea scumpe. După multe aventuri, într-un avânt final, Mouchot încearcă să reînvie focul descoperirii sale sub soarele algerian. Trădat de un colaborator care îi fură brevetul, ajunge în sărăcie, precursor fără să știe al unei energii a viitorului.
Omul fără urmă de Catherine Ryan Howard este un thriller inteligent, original și surprinzător. Un roman magistral care descompune genial clișeele sociopatului fermecător. Jim Doyle este un om pe care nu îl remarci. Retras de la Garda Síochána, acum în vârstă de 60 de ani, lucrează ca paznic la supermarket. Jim este căsătorit și are o fiică. Totuși… viața lui nu a fost întotdeauna atât de inofensivă. Cu douăzeci de ani în urmă intra în casele oamenilor. A speriat, a violat și, uneori, a ucis oameni nevinovați – din motive cunoscute doar de el. Crede că trecutul lui e bine ascuns, până când într-o zi, vede o carte cu titlul “Omul fără urmă”. Acesta este numele care i s-a dat atunci când nu au găsit nici o probă pentru a-l putea identifica pe cel care teroriza orașul. Cu cât citește mai mult, cu atât își dă mai bine seama cât de periculos de aproape de adevăr a ajuns Eve, autoarea cărții și una dintre cei care au supraviețuit Omului fără urmă. Știe că n-o să renunțe până nu-l găsește. N-are de ales: trebuie s-o oprească!
Cleopatra și Frankenstein este romanul de debut al autroarei Coco Mellors. Este o revitalizare inteligentă și captivantă a genului romance urban, după cum apreciază publicația Kirkus Reviews. În acest roman, Mellors disecă relația tumultuoasă dintre doi oameni magnetici, care au fost răniți sufletește. Cleo, o pictoriță britanică în vârstă de 24 de ani, a lăsat în urmă Anglia, în care nu se mai regăsea, și a ales să facă un masterat la New York, orașul care nu doarme niciodată. Înainte cu câteva luni ca viza de student să-i expire, îl cunoaște pe Frank. Acesta e cu douăzeci de ani mai mare decât ea, are propria firmă de advertising, construită prin propriile puteri, iar viața lui pare să aibă preaplinul și senzația de împlinire pe care și le dorește Cleo. Frank îi oferă șansa de a fi fericită, libertatea de a picta și ocazia de a aplica pentru cetățenie. Dar decizia lor impulsivă de a se căsători schimbă ireversibil atât destinele lor, cât și pe cele ale apropiaților, în feluri pe care nu și le-ar fi imaginat niciodată.
Bernard Minier, autorul volumelor Înghețat, Cercul și Noaptea, revine cu romanul stand alone Lucia, în care se joacă cu referințele literare pentru a conduce cititorul într-o investigație cu multiple răsturnări de situație. La Universitatea din Salamanca, un grup de studenți la criminologie descoperă existența unui criminal care a fost sub radar de câteva decenii și care își pune în scenă victimele inspirându-se din picturile renascentiste. La Madrid, anchetatorul Lucia Guerrero își găsește partenerul răstignit pe un Calvar și pornește pe urmele celui care este supranumit „ucigașul de lipici”. Toți se vor confrunta cu propriul lor trecut, cu cele mai profunde terori ale lor și cu un adevăr mai abominabil decât toate legendele și toate miturile. Minier ne face cunoștință cu o nouă eroină, pe cât de drăguță, pe atât de dură. Total diferită de Servaz, dar mult mai aproape de Lisbeth Salander: este spaniolă, minion, brunetă și tatuată, o tânără izolată într-o lume a bărbaților ale cărei coduri trebuie să le adopte.
A opta viață de Nino Haratischwili este o saga de familie care evocă viața la marginea imperiilor rus și sovietic. Disonanța dintre modul în care georgienii își percep realitatea și modul în care este văzută din exterior – fie în Rusia, fie în vest – reverberează prin acest roman uluitor, presărat cu epigrafe de la Maxim Gorki la Mihail Gorbaciov. Cu peste 900 de pagini, cartea se întinde pe întreg „secolul roșu”. Haratischwili explorează culpabilitatea, ispășirea și răscumpărarea într-un roman care este, de asemenea, despre soartă și liberul arbitru. Niza Jashi, la 30 de ani, este a cincea din șase generații ale familiei Jashi, a cărei saga o scrie în Germania pentru nepoata ei, Brilka, în vârstă de 12 ani. Aranjat în opt „cărți”, „frumosul puzzle” al istoriei familiei începe cu stră-străbunicul lui Niza, un maestru ciocolatier. Printre protagoniști se numără străbunica ei Stasia, o dansatoare aspirantă a cărei căsătorie cu un gardist alb devenit locotenent roșu o duce la Sankt Petersburg; fiul lor Kostya, care își urmează tatăl în marină; și fiica lor Kitty, care fuge de acuzațiile de trădare pentru a deveni o compozitoare și cântăreață dizidentă în Marea Britanie. Fiica capricioasă a lui Kostya, Elene, este mama lui Niza și a surorii ei vitrege Daria. De la Tbilisi și Moscova la Londra și Berlin, viețile lor sunt pline de evenimente, de la ascensiunea și căderea imperiului sovietic până la asediul Leningradului și primăvara de la Praga.
Insula Șobolanilor și alte povestiri de Jo Nesbø continuă seria narațiunilor din Specialistul în gelozie și alte povestiri. Dacă în primul volum autorul norvegian a scris despre un polițist care poate să adulmece gelozia, un gunoier mahmur și o conexiune spontană între pasagerii unui zbor spre Londra, în cel de-al doilea el continuă periplul printre minți pervertite și inimi răzbunătoare. În Insula Șobolanilor și alte povestiri, Nesbø povestește despre o Americă postpandemică unde elitele așteaptă într-un zgârie-nori să fie evacuate, în timp ce restul lumii se luptă în stradă pentru supraviețuire („Insula Șobolanilor”), despre un om de știință aflat în căutarea vieții eterne („Amneziatorul”), despre doi prieteni care se îndrăgostesc de aceeași fată („Cicadele”), despre un fiu care pleacă să-și viziteze tatăl la o fermă de șerpi din Africa („Antidotul”) și despre un psiholog care este și asasin plătit de marile corporații („Calul de negru”).
Camilla Läckberg și Henrik Fexeus continuă seria Vincent și Mina cu cel de-al doilea volum: Cult. Când un băieţel dispare de la o grădiniţă din Stockholm, inspectorul de poliţie Mina Dabiri și colegii ei sunt puși din nou la încercare. Găsesc imediat asemănări cu răpirea unui alt copil, încheiată tragic, și înţeleg că au de-a face cu forţe dispuse să ucidă. Iar indiciile sugerează că vor mai dispărea și alţi copii. Pentru prima dată de la evenimentele dramatice petrecute cu doi ani în urmă, Mina ia legătura cu mentalistul Vincent Walder. Relaţia lor este la fel de specială și acum, iar el se dovedește de folos și în această anchetă, în care cu toţii sunt presaţi de timp. Când cei mai lipsiţi de apărare devin victime, cine-i poate salva?
Această alăturare dintre una dintre cele mai citite autoare de romane polițiste din Suedia, cu peste 30 de milioane de cărți vândute, și unul dintre cei mai apreciaţi psihologi și conferenţiari suedezi este un experiment literar perfect reușit.
