Duminică, 15 ianuarie, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului 2016 şi-a desemnat cîştigătorii. Nora Iuga, Tudor Ganea şi Alex Văsieş se află printre laureaţii din acest an ai Galei.
Juriul a fost format din tinerii critici literari Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza.
Premiul „Cartea de Poezie a anului 2016” i-a fost acordat Norei Iuga pentru volumul ascultă cum plîng parantezele, apărut la Editura Cartea Românească.
Alex Văsieş a fost desemnat „Tînătul poet al anului 2016”, pentru volumul Instalaţia, apărut la Editura Cartea Românească.
Premiul „Tînărul prozator al anului 2016” i-a fost acordat lui Tudor Ganea pentru romanul Cazemata, publicat la Editura Polirom.
Rita Chirian a fost desemnată „Tînărul Scriitor al anului 2016”, pentru volumul Casa fleacurilor, apărut la Casa de editură „Max Blecher”.
Nora Iuga s-a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a PEN Club. A publicat în jur de 20 de volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968); Captivitatea cercului (1970; retrasă din librării şi biblioteci, avînd interdicţie de publicare timp de şapte ani); Opinii despre durere (1980); Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000); Piaţa cerului (1986); Dactilografa de noapte (1996, 2010); Spitalul manechinelor (1998, 2010); Autobuzul cu cocoşaţi (2001, 2010); Petrecere la Montrouge (2012); cîinele ud e o salcie (2013); ascultă cum plîng parantezele (2016). Volume de proză şi poezie traduse în străinătate:
romanele Sexagenara şi tînărul (în Germania, Spania, Italia, Franţa, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom şi Hai să furăm pepeni (în Bulgaria) şi volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania şi Slovenia), Autobuzul cu cocoşaţi şi Poem de octombrie (în Germania), Inima ca un pumn de boxeur (în Franţa), O inimă venind pe picioroange (în Elveţia). A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc.
În 2007 a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. În 2014 a avut loc premiera documentarului Aici Nora Iuga (Premiul pentru imagine la Festivalul de Film Documentar Românesc Docuart), în regia lui Vlad Rotaru. În 2015 a fost decorată cu ordinul „Crucea de Merit” în grad de cavaler, la recomandarea preşedintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck.
În noul său volum de versuri, ascultă cum plîng parantezele, Nora Iuga şi-a dorit să se exileze între paranteze drepte, ca un adaos necesar la titlul-propoziţie imperativă, pentru ca plînsul din interior să se facă mai bine auzit.
Suprarealistă sau oniric-dadaistă, poezia de acum a Norei Iuga este prezentată printr-un fragment din Zenobia lui Gellu Naum, un text pe care poeta şi l-a apropriat în aşa măsură, încît a considerat că este singurul care îi poate recomanda noul volum.
ascultă cum plîng parantezele creează într-adevăr suspans şi dă fiori, urmînd ca finalul imprevizibil să adîncească misterul.
Alex Văsieş s-a născut pe 14 iunie 1993, la Bistriţa. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde în prezent studiază ca masterand. În 2012, a debutat cu volumul Lovitura de cap, publicat de Casa de Pariuri Literare, obţinînd Premiul USR Cluj pentru debut.
O actualizare a puterii și frumuseții memoriei, care fixează adîncimea și imaginile unui limbaj al dispariției. Un inventar al substituirilor, transpus într-un discurs autoreferențial și tehnologic, dar și o meditație asupra nostalgiei, asupra liniilor de fugă care pot distorsiona modelul, insinuîndu-se ca forme aparent distincte, particulare spre o afectivitate păstrată în permanență drept reper inevitabil.
Instalaţia este o carte despre sfîrșitul copilăriei, despre adolescență și despre dragoste.
Tudor Ganea (n. 1983, Bucureşti) a absolvit în 2008 Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” şi este arhitect. În clasa a X-a a scris prima sa povestire, care i-a adus locul I la un concurs de proză între liceele din Constanţa, la care fusese înscrisă fără ştirea lui de către profesorul său de limba şi literatura română. De atunci a început să scrie – în special povestiri – şi nu s-a mai oprit timp de 15 ani. În toată această perioadă a fost însă unicul său cititor şi critic. În 2015 participă la un curs de creative writing ţinut în tandem de Florin Iaru şi Marius Chivu, care îi apreciază prozele şi îi dau încredere în scrisul său.
Aşa ia naştere proiectul unui volum de proze scurte a căror acţiune se desfăşoară în cartierul constănţean Faleză-Nord, dar care devine în fapt un roman scris pe nerăsuflate: Cazemata.
Mohorîtă, ameninţătoare, asemenea unui monstru preistoric, vechea cazemată germană stă încă în picioare pe faleză. Un tînăr marginal ce-şi duce veacul prin tunelele despre care se spune că o leagă de mare e găsit fără viaţă pe cupola ei, cu trupul brăzdat de tăieturi. Trei muncitori de pe şantierul unui bloc ce urmează să fie înălţat peste cazemată dispar fără urmă unul după altul. Inspectorul Adamescu este infiltrat în zonă pentru a ancheta sub acoperire straniile evenimente. Sub pojghiţa realităţii mizere a unui mic cartier de la malul mării, tînărul poliţist descoperă o lume fabuloasă, populată de personaje ca Olube, Borhot, Liţoi, Baban, Turcoaica, femeia fără vîrstă, sau Coco, proxenetul fără buze. Poveştile lor fantastice conturează treptat istoria bătrînei fortificaţii, asupra căreia pare să plutească un blestem şi a cărei influenţă asupra lumii ce o înconjoară este departe de a fi luat sfîrşit.
