asupra greutăţii corporale
În ultimele decenii, odată cu creşterea tot mai rapidă a numărului persoanelor supraponderale şi obeze, s-a pus tot mai mult accentul pe determinarea cauzelor creşterii în greutate. Rezultatele unora dintre aceste cercetări au evidenţiat faptul că multe dintre lucrurile care ne fac plăcere, cum ar fi dulciurile, au o contribuţie majoră în formarea dezechilibrelor care provoacă obezitatea.
Un indicator foarte important de luat în considerare atunci când se stabilesc starea de sănătate a unei persoane şi predispoziţia acesteia pentru îngrăşare este glicemia. În procesul de digestie, organismul transformă carbohidraţii în glucoză, zahărul fiind principala sa componentă. Glucoza circulă prin sânge şi este cea mai importantă sursă de energie din trupul uman. Nivelul zahărului din sânge constituie glicemia, aceasta având efecte atât asupra senzaţiei de foame, cât şi asupra energiei din organism. În funcţie de acest nivel energetic, glicemia determină soarta grăsimilor din organism: dacă vor fi arse, sau vor fi depozitate, aparând astfel riscul de obezitate.
Glucoza ajunge ca sursă de energie la celule prin intermediul insulinei produse de pancreas. În funcţie de mâncarea consumată, cantitatea de glucoză produsă prin descompunerea carbohidraţilor diferă. De exemplu, dacă mâncăm produse de panificaţie rezultate din cereale rafinate, care sunt lipsite de fibre, acestea sunt prelucrate rapid de organism, rezultând o cantitate mare de glucoză, care trece în circuitul sanguin pentru a fi transportată la celule. Pancreasul va face eforturi tot mai mari să producă insulina necesară neutralizării glucozei. Excesul de insulină rezultat, constituie un semnal pentru organism că în interiorul său există deja o cantitate mare de energie disponibilă, iar lipidele (grăsimea) nu mai trebuie consumate, ci se pot depozita. Dar nu acest depozit de grăsime este cel care duce la creşterea în greutate, deoarece grăsimi se vor depozita mereu, indiferent ce mâncăm. Relevant este faptul că excesul secreţiei de insulină este urmat de o insuficienţă a acestui hormon! Aceasta induce o stare de oboseală, foame şi dorinţa de a mânca din ce în ce mai mult, în special alimente dulci. Cedând acestei tentaţii pentru dulciuri, oamenii nu înmagazinează în corp vitamine, fibre, minerale sau antitoxidanţi, ci doar se îngraşă.
Soluţia opririi acestui cerc vicios este limitarea consumului de zahăr. Pentru a reuşi acest lucru, este foarte important să cunoaştem care sunt alimentele în care se găsesc cele mai mari cantităţi de zahăr, indiferent de forma sub care se prezintă acesta, şi să limităm consumul acestora. În afară de zahăr ca aliment propriu-zis, mai există şi alte substanţe zaharoase pe care oamenii le ingerează atunci când consumă anumite alimente: dextoza (zahărul strugurilor), fructoza (zahărul din fructe), lactoza (zahărul din lapte ), sau amidonul (aflat în cantitate mare în făină şi cartofi). De asemenea, băuturile consumate în mod frecvent în timpul activităţilor cotidiene, cum ar fi ceaiul, cafeaua, răcoritoarele, conţin cantităţi însemnate de zahăr şi trebuie să le fie acordată o atenţie deosebită.
O persoană hotărâtă să slăbească va fi de multe ori tentată să sară peste mese, gândindu-se că, reducând consumul de alimente, va avea şanse mai mici de a se îngrăşa. De fapt, atunci când este înfometat în acest mod, organismul îşi va încetini metabolismul pentru a conserva energia. Pierderea ponderală se face, în această situaţie, prin deshidratare, iar depozitul de grăsime nu este afectat.
Din punctul de vedere al glicemiei, cea mai eficientă metodă de slăbire este menţinerea acestui indicator la o valoare constantă. În acest sens, nu trebuie să se renunţe la nici o masă principală (mai ales la micul dejun), iar între mesele pricipale este bine să se consume gustări pe bază de fructe şi legume proaspete.
{mosloadposition user10}
