Nevăzătorii, alături de celelalte categorii de persoane cu dizabilităţi din Suceava, dar şi din ţară, sunt nemulţumiţi de Proiectul cadru al Legii Asistenţei Sociale, adoptat de Guvern şi înaintat spre Parlament în această vară, care ar urma să le taie din drepturi.
La Suceava beneficiază de indemnizaţia lunară cel puţin 4.500 de nevăzători, unii din naştere, alţii care şi-au pierdut vederea pe parcursul vieţii. Aceştia s-ar putea trezi peste noapte persoane întreţinute – povară pentru familie.
După cum a explicat Grigore Baran, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din Suceava, „indemnizaţia lunară pentru dizabilitate îi acordă persoanei în cauză şansa de a fi autonom, chiar independent în relaţie cu mediul social. Absenţa indemnizaţiei compensatorii lunare proiectează automat persoana în izolare, încurajează nemunca, ceea ce ar avea efecte negative în timp”.
„Persoana cu dizabilităţi este tratată ca o fiinţă umană neliberă, dependentă de familie”
Noua lege îşi propune ca indemnizaţia persoanei cu dizabilităţi să se contopească cu bugetul complementar într-o singură sumă. Nu va mai exista o suma fixă, ci cuantumul va fi diferenţiat în funcţie nu doar de gradul handicapului, ci şi de veniturile persoanei respective.
Dacă proiectul de lege va fi votat, a mai completat Grigore Baran, persoana cu handicap ar trebui să renunţe la cuantumul pe care îl primeşte în prezent, ceea ce ar însemna reducerea sau eliminarea unor servicii. „Din ce am observat noi, persoana cu dizabilităţi este tratată ca o fiinţă umană neliberă, dependentă de familie şi de intenţiile protectoare confuze ale autorităţilor, fără mijloace de asigurare a propriei autonomii sau independenţe. Indemnizaţiile lunare al căror scop demult definit este acela de compensare a handicapului, în vigoare în prezent, potrivit Legii 448/2006, se preconizează a fi acordate în mod diferit. Noua lege spune că în funcţie de gradul de dizabilitate, situaţia familială şi socio-economică, persoanele cu dizabilităţi beneficiază de alocaţii, indemnizaţii şi facilităţi, precum şi alte forme de sprijin financiar şi în natură. Persoana nevăzătoare, de exemplu, angajată în muncă şi realizând prin aceasta venituri se confruntă cu efecte ale dizabilităţii diferite faţă de un semen cu aceleaşi probleme, îngrijit la domiciliu. Cu siguranţă obstacolele de mediu şi de ordin social în calea celui care lucrează sunt mai mari. Angajarea sa în muncă nu anulează impactul dizabilităţii”, a mai completat Grigore Baran.
Pensia de asigurări sociale, calificată drept venit
Conform proiectului de lege, ar urma să fie afectate nu numai persoanele cu dizabilităţi încadrate în muncă, maximum 12% din toate categoriile şi gradele de dizabilitate, ci şi persoanele cu handicap pensionate, în număr foarte mare, potrivit legii înainte de termen, pensia de asigurări sociale fiind calificată şi ea drept venit.
Potrivit articolului 85 din Proiectul cadru, aproape toată responsabilitatea politicii şi serviciilor faţă de persoana cu dizabilităţi este aruncată pe umerii autorităţilor locale, dintre care unele nu au resurse nici pentru plata utilităţilor proprii. „Prin noua lege, nevăzătorul, persoana cu handicap va fi o povară şi pentru stat, pentru că, dacă va avea mai puţini bani, familia va încerca să-l interneze pe bolnav într-un centru de bătrâni, cămin social, unde statul va cheltui mai mulţi bani pentru întreţinerea lui”, a mai spus Baran.
„Nu persoanele cu dizabilităţi sunt responsabile de declanşarea crizei economice”
Preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din Suceava, Grigore Baran, la fel ca şi preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, Radu Sergiu Ruba, solicită Ministerului Muncii, implicit Guvernului României, retragerea Secţiunii 3 din Capitolul IV al Proiectului cadru al Legii Asistenţei Sociale.
„În cazul în care solicitarea noastră nu va primi un răspuns favorabil din partea Guvernului, cerem Parlamentul României respingerea Secţiunii 3 din Capitolul IV al Proiectului cadru al Legii Asistenţei Sociale şi demararea urgentă, potrivit principiului EDF Nothing about us without us (Nimic despre noi fără de noi), de consultări pe această temă cu organizaţiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilităţi, membre în Consiliul Naţional al Dizabilităţii, federaţie românească recunoscută de Uniunea Europeană şi de aceea cu înalt grad de reprezentativitate. Apreciem că problematica dizabilităţii trebuie tratată într-o lege distinctă de cea a asistenţei sociale generale, prin modificarea actualei Legi 448/2006 republicată. Subliniem, aşa cum a făcut-o şi European Disability Forum, «că nu persoanele cu dizabilităţi sunt responsabile de declanşarea crizei economice şi nu ele sunt acelea pe seama cărora să se achite factura crizei»”, se precizează în solicitarea făcută de Asociaţia Nevăzătorilor din România către Parlamentul României.
