Alina Galeriu
Conceptul de networking datează din 1930, când au fost întreprinse studii organizaţionale, fiind strâns legat şi de domenii precum antropologia sau sociologia, care s-au dezvoltat intens începând cu anii ‘50 . Cu toate acestea, abea în ultimii 15 ani s-a înregistrat o popularizare masivă a acestuia (1).
Studiile au arătat, de curând, după cum susţin autorii articolului mai sus menţionat, că factorul decisiv este capacitatea de a generara încredere. Oamenii au nevoie de valori, organizaţii, persoane în care să creadă. Un lucru este cert: încrederea este liantul hotărâtor în materie de networking.
Aşadar, networking înseamnă contacte formale sau informale între oameni.
Rolul jucat de branding
Motto: “Cheia este emoţia” (2) .
Fie ca este vorba despre o persoană fizică, o firmă particulară, un grup sindical, o asociaţie non-profit, relaţiile pe care le are cu cei din jur contribuie la conturarea imaginii sale. Este o lege nescrisă de la care nu ne putem sustrage.
A dezvolta contacte implică mai multe dimensiuni. Un prim pas este iniţierea acestor contacte. A menţine contactele formate este un al doilea pas, poate chiar mai greu de înfăptuit. A gestiona situaţiile de criză şi conflictele de interese care pot apărea, presupune un simţ diplomatic rafinat şi o implicare permanentă în cultivarea acestor relaţii. A te redresa după o situaţie compromiţătoare, practic a impune o manevră de rebranding, iată un alt aspect delicat cu care specialiştii în marketing şi PR se pot confrunta.
Branding, rebranding, au oare un impact atât de mare? Răspunsul este categoric da! Cel mai important este felul în care o idee este plasată în mintea target-ului, astfel încât să-i pună în evidenţă semnificaţia subiectivă. ( “(…) how an idea is positioned in the mind in order to unpack its subjective meaning. (Galton, 1880; Freud, 1924; Deese, 1965; Anderson and Bower, 1973; Szalay and Deese, 1978; Wagner et. al., 1996, Marsden, 2000b)“ (3). Dar, de fapt, poate nu atât mintea, adică raţiunea, joacă un rol major în acest proces al identificării cu brand-ul. Poate că, într-adevăr, “Cheia este emoţia.”, după cum spunea Wally Olins.
Dacă followership nu e, nimic nu e
Motto: “There can be no leaders without followers.” (4) (Nu există conducători fără adepţi.)
Pentru a putea câştiga adeziunea celor din jur trebuie să urmăm trei paşi. “The follower wants the leader to create feelings of significance, community, and excitement – or deals is off.” (5) (Traducere liberă : Adeptul aşteaptă din partea conducătorului său generarea sentimentului că este important, includerea într-un context comunitar şi nerv – dacă nu se întămplă aşa, colaborarea eşuează.) M-aş opri în special asupra celui de-al treilea prag: “People want excitement, chalenge, and edge in their lives. It makes them feel engaged in the world.”`(6) Cu alte cuvinte, oamenii au nevoie de provocări, de şanse pentru a-şi asuma riscuri, oamenii au nevoie de un impuls pentru a îndrăzni, indiferent despre felul activităţii pe care trebuie să o înceapă.
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că a fi insistent nu este însă sinonim cu a fi persuasiv. Disponibilitatea oamenilor nu poate fi nelimitată. De aceea, sfatul lui John Bare (7) este să înţelegem importanţa sincronizării demersurilor persuasive, cu ritmurile vieţii cotidiene a publicului ţintă. Practic, este vorba despre aşa numita tehnică de “a bate fierul cât este cald”. Acest procedeu de valorificare a şanselor care apar în mod curent în viaţa oricui, este o metodă foarte eficientă de a convinge publicul să acorde adeziune, interes şi poate chiar să aloce timp sau fonduri pentru o anumită activitate caritabilă. Un exemplu foarte elocvent pe care, acelaşi John Bare îl aduce în discuţie, este acela al farmaciilor în care gasim un afiş care ne solicită ajutorul propunându-ne să devenim donatori de sânge. Astfel mesajul este foarte bine receptat de public, având un impact mult mai mare decât dacă afişul respectiv ar fi plasat în alte locuri publice, cum ar fi restaurante, cinematografe, locuri în care oamenii au alte preocupări şi alte stări sufleteşti. Disponibilitatea target-ului este predictibilă. E bine să ţinem cont de ea.
În loc de concluzie
În linii mari, a cultiva networkingul înseamnă a te folosi de conexiunile dintre oameni, a fructifica fiecare şansă ivită. Fie că este vorba despre un mediu formal sau informal, interacţionarea cu persoane care pot participa la proiectele organizaţiei, este vitală. O altă coordonată importantă este aceea de a te face cunoscut şi de a informa publicul despre proietele pe care le desfăşori, pentru că numai astfel poţi obţine vizibilitate.
Aşadar, networking înseamnă arta de a convinge, puterea de a te opri la timp – înainte de a deveni prea insistent – , capacitatea de a selecta între atitudinile mai bine primite de target şi cele mai puţin agreate de acesta, maleabilitatea, empatia şi intuiţia cu care este înzestrat cel ce se ocupă de acest departament. Networking înseamnă arta de a seduce.
Note
1. Zontanos, Grigorios & Anderson Alistar R. – „Relationships, marketing and small business”, apărut în „Qualitative Market Research: An International Journal”, vol. 7, nr. 3, 2004, pp. 228-236
2. Olins, Wally – „Despre Brand”, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2006, traducător Ştefan Liuţe, p. 20
3. apud Marsden, Paul – „Brand positioning: meme’s the word” ( //www.emeraldinsight.com/researchregisters)
4. Goffe, Robert & Jones, Gareth „Followership – It’s Personal, Too”, material auxiliar, curs nepublicat “Liderii mileniului Trei” – modulul 6: “De la Complexitate la schimbare” (Fundaţia Codecs, British Council)
5. idem
6. Goffe, Robert & Jones, Gareth „Followership – It’s Personal, Too”, material auxiliar, curs nepublicat “Liderii mileniului Trei” – modulul 6: “De la Complexitate la schimbare” (Fundaţia Codecs, British Council)
7. Vicepreşedinte pentru planificare strategică şi evaluare în fundaţia Arthur M. Blank, autor al manualului de consiliere „Discovering the Activation Point”, //nonprofit.about.com/, //www.spitfirestrategies.com/
Misiunea revistei Print & Add este de a uşura munca specialiştilor în marketing, PR şi advertising prin faptul că propune soluţii practice pentru problemele curente cu care se confruntă aceştia. Paginile revistei conţin articole, interviuri, anchete, prezentări de evenimente, dar şi date de contact ale furnizorilor de servicii tipar, serigrafie, tampografie, gravare laser. Este distribuită gratuit către profesioniştii în marketing, PR, advertising, prin poştă, conform datelor deţinute în baza de date, dar şi în mod direct, la târguri şi expoziţii. Începând cu numărul 7 al revistei, pe lângă ediţia naţională, fiecare apariţie are şi ediţie de Transilvania. Revista apare din două în două luni, aflându-se în prezent la numărul 10. Tiraj 1500 buc. / apariţie. {mosloadposition user10}
