Bogat în proteine, săruri minerale şi vitamine, năutul are o valoare alimentară deosebită, putând înlocui cu succes proteinele din carne. Astfel, nu e de mirare că este unul dintre cele mai vechi alimente. În urmă cu cinci milenii, năutul era cultivat, se pare, în bazinul mediteranean. În lumea latină, era cunoscut drept cicer, nume derivat din grecescul vechi kickere (de unde denumirile actuale de pois chiche – franceză, cece – italiană sau chick pea – engleză). Năutul era un aliment popular în rândul claselor sărace din Egipt, Grecia şi Roma. Potrivit unei legende, însuşi poetul Horatiu, plictisit şi dezgustat de luxul roman decadent, savura cu mare plăcere o mâncare bună de năut. O altă legendă spune despre vestitul orator roman Marcus Tullius Cicero că şi-ar fi dobândit numele de familie tocmai din cauza unei aluniţe de pe faţă, în formă de boabă de năut.
Specia de năut care se cultivă în zilele noastre se numeşte Cicer Arietinum. Astăzi, năutul este extrem de popular 
în India şi în ţările musulmane, regăsindu-se în nenumărate feluri de mâncare tradiţionale în Orientul Mijlociu, Africa de Nord, dar şi în Italia (mai ales în Sicilia) şi în Spania. Răspândirea năutului în lumea întreagă, mai ales în America Latină, se datorează exploratorilor spanioli. Odinioară, uşurinţa cu care se putea prepara un fel de mâncare pe bază de năut, doar prin adăugarea de apă, a făcut ca năutul să fie considerat alimentul ţăranilor şi al soldaţilor, ajungând doar foarte rar în farfuriile nobililor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, boabele prăjite de năut au fost folosite de europeni pe post de înlocuitor pentru cafea.
În momentul recoltei (în luna mai), năutul este verde. La căldură, se usucă rapid, căpătând culoarea specifică, brun deschis. Astăzi, ţările cunoscute drept mari producătoare de năut sunt India, China, Pakistan, Mexic şi Turcia. În Europa, unde principala ţară producătoare de năut este Spania, năutul şi-a câştigat locul datorită entuziasmului europenilor pentru experienţele culinare exotice şi încercărilor de găsire a unei alternative la proteinele din carne.
Asemenea tuturor leguminoaselor, năutul este un aliment bogat în proteine de origine vegetală, vitamine (din grupul B), minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, seleniu), oligoelemente (oxid de fier) şi fibre.
Un atu al năutului este conţinutul bogat în fibre insolubile, care ajută la combaterea constipaţiei şi controlează pofta de mâncare, producând mult mai repede senzaţia de saţietate. Fibrele insolubile nu sunt absorbite în intestine. Ele se umflă cu apă şi stimulează peristaltismul intestinal, curăţând intestinele şi uşurând evacuarea materiilor fecale.
Sărac în grăsimi, năutul joacă un rol important şi în prevenirea afecţiunilor cardiovasculare. Consumul de năut poate reduce nivelul de colesterol rău din sânge.
Boabele de năut se pot consuma fie ca atare, fie în salate. În cazul în care nu sunt deja preparate, boabele de năut trebuie lăsate în apă, să se înmoaie, timp de aproximativ 12 ore. Apoi se scurg şi se usucă bine înainte de a le pregăti, la foc mic. Cele mai cunoscute preparate culinare pe bază de năut sunt cele arabe: couscous (cu boabe întregi de năut), houmos (piure de năut) sau falafel (piure de năut prăjit). În diferite colţuri ale lumii, făina de năut se foloseşte pentru produse de panificaţie: în Italia, se obţin din ea aşa-numitele panelli, la Marsilia – panisse, în India – Besan Puda, în timp ce în Iran şi Afganistan făina de năut este folosită la prepararea biscuiţilor.
Ca atare sau preparat, năutul se pretează la nenumărate reţete. Le puteţi experimenta şi dumneavoastră, alegând năutul boabe de la SanoVita!
Preţ la raft: între 6,5 lei şi 7,5 lei (500 g).
