Datorită unei oportunități istorice din partea guvernului, organizația Narada lansează o campanie de informare pentru companiile din România care vor să se implice în educație, dar care nu știu că azi o pot face fără niciun cost, direcționând 20% din impozitul pe profitul realizat anul trecut. Astfel, organizația Narada informează prin intermediul noii platforme create, totuldespreD177.ro, ce este formularul D177, cum se direcționează 20% din impozitul pe profitul realizat anul trecut către Narada și de ce acest lucru este benefic atât pentru companii, cât și pentru educația din România.
Narada este prima organizație care dedică o platformă acestui formular. Mai exact, digitalizează răspunsurile la toate întrebările pe care le-ar putea avea un agent economic în fața acestei situații. TotuldespreD177.ro este un produs Narada care explică foarte clar cine poate completa formularul, care este suma care poate fi direcționată, calculată cu ajutorul unui calculator digital în timp real și, mai ales, în ce vor fi investiți banii. Fiind o oportunitate relativ nouă, ce a fost accesibilă doar câteva luni anul trecut, multe dintre firmele din România nu o cunosc și astfel cei 20% din impozitul pe profit nu sunt redirecționați către o cauză sau o misiune.
Ce înseamnă formularul D177? În septembrie 2022 a intrat în vigoare ordinul nr. 1679/2022 privind legea sponsorizării. În termen de șase luni de la depunerea bilanțului, orice companie plătitoare de impozit pe venit sau pe profit poate redirecționa 20% din impozitul pe venit/profit plătit deja pentru anul trecut, către o organizație non profit, prin completarea formularului 177. Până pe data de 25 iunie 2023, orice persoană juridică, plătitoare de impozit pe venit/profit trebuie să depună bilanțul pentru anul 2022 și să plătească taxele aferente anului trecut. În termen de șase luni, adică până la 25 decembrie 2023, poate direcționa 20% din impozitul pe venit/profit (plătit deja la stat) către o organizație non guvernamentală. Pentru acest lucru, este necesară completarea unui contract de sponsorizare și declarația D177 care ulterior va fi depusă la ANAF.
„Credem cu tărie în misiunea noastră și acesta este și motivul pentru care ne trezim dimineața și facem ceea ce facem. Știm că doar prin educație noi, ca națiune, avem șanse să evoluăm, să ne dezvoltăm. Și, nu numai să ne ridicăm la nivelul celorlalte state europene, ci chiar să creăm oportunități inovatoare în țara noastră. Până atunci însă, în prezentul nostru, încă ne luptăm cu situații în care copiii României merg la școli în care plouă prin acoperiș, sau unde le îngheață mâna pe cretă iarna, unii trebuie să meargă kilometri pe jos pentru a ajunge la ore, nu au suficient sprijin material sau emoțional să se dezvolte la întregul potențial, iar alții abandonează cu totul școala. În acelasi context prezent, lumea așa cum o știm este zguduită de răspândirea rapidă a soluțiilor de Inteligență Artificială – joburi, business-uri, industrii se reinventează complet sub ochii noștri în timp ce cererea de forță de muncă calificată este azi, în România, considerabil mai mare decât oferta. Și atunci propun să încercăm să ne imaginăm care va fi diferența de șanse între un copil ce are acces la cea mai nouă tehnologie și știe cum să folosească și cele mai noi resurse din domeniu versus unul ai cărui părinți nu-și permit să-l trimită la școală pe motiv că nu are pantofi în picioare, darămite internet în casă sau device-uri de tehnologie. Este limpede că trebuie să facem ceva, că nu mai putem aștepta să se facă și că doar împreună putem transforma sistemul educațional. D177 este într-adevăr o oportunitate istorică de care trebuie să profităm. Acești bani pot face cu adevărat diferența în cazul investițiilor în educație și ne simțim datori să aducem aceste informații companiilor și managerilor”, precizează Raluca Jianu, CEO Narada.
La întrebarea „De ce redirecționarea către Narada?”, organizația aduce în atenție rezultatele ultimului an:
- Aproape 200 de alerte din educație rezolvate.
- Peste 2,5 milioane de lei investiți de către companiile din România în rezolvarea alertelor.
- Peste 30 de mii de elevi conectați la educația remedială prin platforma Naradix
- Peste 6 mii de lecții digitalizate, din materia clasele 0-8 și educația viitorului
- Aproape 2500 de profesori s-au implicat în toate proiectele Narada
Un exemplu de intervenție a fost Școala gimnazială din Sâncel, județul Alba. Asemenea multor instituții de învățământ din țară care se zbat într-o luptă inegală cu lipsa dotărilor și a intervențiilor în infrastructură din cauza unui sistem slab finanțat, școala din Sâncel avea instalația electrică din 1963, anul în care a fost construită. Într-o zi de octombrie, când elevii erau la ore, s-a produs un scurtcircuit, focul a ars mocnit până ce s-a produs o explozie. Din fericire, profesorii au reușit să evacueze elevii și nimeni nu a pățit nimic, în afara câtorva atacuri de panică. Din păcate, multe școli din țară se află cumva sub amenințarea pericolului unui astfel de incident. Narada a înțeles necesitatea implicării și sub sloganul #EokSaFacemNoi, mobilizează comunitățile și resursele pentru a interveni de jos în sus, de la firul ierbii, stabilindu-și un obiectiv de 50 de mii de copii impactați în acest an. În cazul Școlii de la Sâncel, după trei ani lungi de reconstruire a clădirii, Primăria nu mai putea aloca niciun ban pentru mobilier și dotări, iar elevii se aflau din nou în imposibilitatea de a se reîntoarce la școală. Narada a mobilizat comunitatea din mediul de business și astfel a putut finanța alerta înscrisă pe HartaEdu.
Aceste investiții care se pot realiza cu sprijinul companiilor și prin intermediul redirecționării impozitului susțin atât reconstruirea unor infrastructuri inadecvate care pun siguranța copiilor în pericol, cât și reformarea educației în România și susținerea unor noi generații de elevi de a-și dezvolta abilitățile pentru a-și atinge potențialul. În ceea ce privește statisticile forței de muncă și a sistemului de învățământ din România:
• 7 din 10 manageri de companii spun că este dificil să găsească angajaţi specializaţi în piaţa forţei de muncă. 60% dintre ei spun că reuşesc să găsească specialişti abia după 6-9 luni de la postarea anunţului de recrutare;
• Doar 1,6% dintre angajaţii din România au urmat cursuri de formare profesională;
• În 2022, în România erau angajați oficial 84.936 de salariați străini, din 178 de ţări, o consecință a deficitelor de pe piaţa muncii de la nivel local;
• 1,2 milioane de elevi învață în școli cu o infrastructură inadecvată;
• 40% dintre școlile din România nu au autorizație ISU;
• Numai în 11 județe din România, numărul școlilor care au rețele electrice mai vechi de 20 de ani se ridică la 1160. Dintre acestea, peste 100 reprezintă un real pericol pentru siguranța elevilor!
