Specialiștii au păreri împărțite
De-a lungul timpului, mai mulți specialiști s-au concentrat asupra efectelor muzicii ascultate la locul de muncă, însă concluziile la care au ajuns după studii îndelungate au fost adesea contradictorii. Unii susțin că muzica are un efect benefic asupra angajaților, care sunt astfel mai relaxați și, implicit, mai productivi. Alții, dimpotrivă, sunt de părere că muzica ascultată la birou scade capacitatea de concentrare, sarcinile de serviciu fiind îndeplinite mai greu.
Trăim într-o societate dominată în mare parte de vectorul viteză. Viteza este peste tot în viața noastră. Dimineață alergăm prin trafic către birou, la prânz înghițim un sandwich din două mușcături, spre seară fugim să luăm copilul de la grădiniță, seara ne grăbim să adormim căci a doua zi o luăm de la capăt. Ritmul acesta alert ne-a făcut să devenim din ce în ce mai anxioși.
Ascultãm muzicã când alergãm, mergem pe bicicletã, când suntem în mașinã, în metrou, la birou, sau salã de fitness, când meditãm sau facem masaj, când ne simțim triști sau veseli. Oare muzica ne ajutã sau nu? Ca în orice domeniu de studiu, bineînțeles, existã douã tabere. Tabãra pro și tabãra contra.
Mai inteligenți cu Mozart în căști
“Influența muzicii asupra organismului uman atât la nivel psihic, cât și fizic este studiatã de foarte mult timp. Șamanii, indienii, tibetani, rãzboinicii, terapeuții, antrenorii, cântãreții, toți au folosit și folosesc muzica în diferite scopuri. Fie cã vorbim de intrare în transã, meditație, vindecare, relaxare sau concentrare, motivare, creație, toate au ca factor adjuvant, muzica”, spune Cosmin Badea, trainer HPDI și specialist în domeniul resurselor umane.
La nivel fiziologic muzica poate determina secreția diferitelor tipuri de hormoni sau substanțe neurostransmițătoare precum dopamina sau adrenalina. Amit Sood, doctor în medicină integrativă afirmă că ascultarea unei melodii activează la nivel cortical aceleași zone ca atunci când acea persoană ar mânca o delicatesă sau ar privi către ceva apetisant.
Întorcându-ne un pic în secolul trecut, studiile efectuate la începutul anilor ’90 au arătat că ascultarea unei melodii are ca efect la nivel cortical activarea unor zone responsabile cu potențarea memoriei, atenției și a puterii de concentrare. Unul dintre aceste studii a condus la apariția așa numitului Efect Mozart. Inițiatorul cercetării, neurologul Gordon Shaw a studiat influența ascultării unei compoziții de Mozart asupra IQ-ului persoanelor implicate în test. El a concluzionat că ascultarea piesei a dus la creșterea cu câteva puncte a IQ-ul persoanelor respective.
De asemenea, studiile efectuate pe maimuțe și șoareci în diferite universității au reliefat o creștere a vitezei și a capacității de rezolvare a unor taskuri primite. Recent, cu ajutorul tehnologiei de ultimă oră, mai exact a RMN-ului funcțional, neurologii împreună cu psihologii au scos la iveală elemente noi în această dezbatere. Tonurile binaurale sau frecvențele unor melodii pot influența profund starea noastră. De exemplu, ascultarea unei melodii în stil baroc sau ascultarea unei melodii de tipul celor folosite în meditație poate interfera cu undele Alfa și Beta din creier. Acest lucru duce, printre altele, la creșterea puterii de concentrare și la mărirea capacității de memorare.
Cea cea mai recentă cercetare în domeniu, realizată de Teresa Lesiuk, profesor al Universității din Miami, SUA, arată că persoanele care ascultă muzică în timpul serviciului își îndeplinesc sarcinile mai repede decât cei care nu o fac, aceștia din urmă fiind, de asemenea, mai stresați și mai puțin inspirați în a veni cu idei inovatoare. Același studiu susține că 61% din angajații din SUA ascultă muzică în timpul programului, obicei care îi face mai productivi și mai creativi.
Benefică pentru tineri, deranjantă pentru cei mai în vârstă
Toate aceste studii realizate de reputați oameni de știință sunt contrazise de altele, efectuate de specialiști la fel de respectați în lumea științifică. Cel mai bun exemplu este cercetarea lui Kenneth Steel, de la Appalachian State University, care susține că a reușit să demonteze celebrul deja “efect Mozart”. Steel a rugat 36 de studenți să efectueze un task de trei ori. Ei erau nevoiți să citească un șir de nouă cifre de la coadă la cap, însă înainte de a începe ascultau o piesă de Mozart, o înregistrare cu sunetul ploii și o altă piesă cu sunet alb (liniște). Concluzia: nu s-a înregistrat nicio diferență notabilă între cele trei testări.
Pe de altă parte, oamenii de știință de la Georgia Institute of Technology din SUA au venit cu o teorie care pare să împace ambele tabere. Ei sunt de părere că muzica ascultată la birou are efecte pozitive pentru angajații mai tineri – creșterea productivității și a creativității, în timp ce pentru angajații mai vârstnici ea are efecte negative – capacitatea lor de concentrare scade cu 10%.
“Rezultatul acestor studii a avut un puternic impact în lumea business-ul. Unele companii au introdus proceduri foarte clare prin care ascultatul muzicii în timpul orelor de program este strict interzis. Ba mai mult, a asculta muzicã în cãști la birou este un act de dispreț la adresã colegilor. La polul opus au existat manageri de companii care chiar au încurajat ascultarea melodiilor preferate. Ei au considerat cã prin acest fapt, oamenii vor deveni mai relaxați, puterea de socializare și comunicare, creativitatea și încrederea în sine vor crește semnificativ, aducând beneficii nesperate companiilor”, mai spune Cosmin Badea.
