Obezitatea apare atunci când avem o cantitate excesivă de grăsime corporală, un indice de masă corporal ce depășește valoare 30, ceea ce poate duce la apariția multor afecțiuni precum boli de inimă, diabet și anumite tipuri de cancer. Deși există mai mulți factori care contribuie la apariția obezității, cum ar fi regimul alimentar nesănătos și sedentarismul, genetica poate influența predispoziția unei persoane la creșterea în greutate, precum și capacitatea acesteia de a pierde kilogramele în plus.
Mihai Ionescu, medic de excelență în chirurgia obezității, explică ce rol joacă moștenirea genetică în acumularea de kilograme ce, în timp, duce la obezitate.
Metabolismul lent, moștenit din familie
„Una dintre principalele modalități prin care genetica influențează obezitatea este reprezentată de metabolism. Metabolismul constă în totalitatea proceselor prin care organismul transformă alimentele pe care le consumăm în energie. Unii oameni se nasc cu un metabolism mai lent, ceea ce înseamnă că ard mai puține calorii și stochează mai multe grăsime decât ceilalți. Acest lucru se traduce prin dificultăți în a-și menține greutatea în parametri normali sau în a slăbi atunci când este cazul”, explică medicul chirurg Mihai Ionescu.
Putem moșteni de la părinți gena apetitului
„Un alt factor care poate contribui la apariția obezității este reprezentat de influența anumitor gene asupra apetitului și a poftelor alimentare. Unii oameni au o predispoziție genetică de susceptibilitate la efectele hormonilor foamei. Leptina este un hormon care are rol important în reglarea greutății corporale. Persoanele cu tendință genetică de a fi rezistente la efectele acestui hormon simt nevoia să mănânce mai mult până ajung la senzația de sațietate, ceea ce în timp duce automat la creșterea în greutate”, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.
Genetica determină zona de pe corp unde acumulăm mai multă grăsime
„Moștenirea genetică mai poate influența și modalitatea de distribuire a grăsimilor în organism. Unii oameni sunt mai predispuși să depoziteze grăsimea în zona abdominală, ceea ce aduce un risc mai mare de probleme de sănătate în comparație cu grăsimea stocată în alte zone ale corpului. Acest lucru este cauzat de faptul că grăsimea abdominală este mai activă din punct de vedere metabolic și poate contribui la dezvoltarea tulburărilor metabolice precum rezistența la insulină”, adaugă medicul chirurg Mihai Ionescu.
Tipuri de factorii genetici care contribuie la obezitate
Factorii genetici pot fi împărțiți în două categorii: monogenici și poligenici.
„Obezitatea monogenă este cauzată de mutații într-o singură genă. Aceste mutații au ca rezultat creșterea apetitului, scăderea consumului de energie sau o combinație a ambelor. Acest tip de obezitate este rar și apare de obicei în copilărie. Exemple de obezitate monogenă includ deficitul de leptină și deficitul de receptor al melanocortinei 4.
Obezitatea poligenică, pe de altă parte, este cauzată de interacțiunea mai multor gene cu factorii de mediu și comportamentali. Acest tip de obezitate este mai frecvent și afectează o mare parte a populației. Se crede că obezitatea poligenică este cauzată de interacțiunea a sute de gene care reglează apetitul, metabolismul și consumul de energie.
Una dintre cele mai cunoscute gene este gena masei grase și asociată obezității (FTO). Persoanele cu un număr mare de variante ale genei FTO au un risc mai mare de a dezvolta obezitate. Alte gene care au fost legate de obezitate includ MC4R, BDNF și INSIG2”, mai spune medicul chirurg Mihai Ionescu.
„Este important de menționat însă că genetica nu este singurul factor care determină obezitatea. Factorii de mediu și comportamentali, cum ar fi obiceiurile alimentare proaste și un stil de viață sedentar, joacă, de asemenea, un rol semnificativ. De exemplu, consumul unei diete bogate în alimente procesate și zahăr poate duce la creșterea în greutate, în timp ce angajarea în activitate fizică și menținerea unei diete sănătoase poate ajuta la prevenirea obezității. Înțelegând rolul pe care genetica îl joacă în obezitate, oamenii pot face alegeri mai bune cu privire la sănătatea lor și pot întreprinde demersuri pentru a preveni dezvoltarea obezității și a problemelor de sănătate asociate acesteia.
Indiferent cum se ajunge la pragul obezității, este important să știm că aceasta vine la pachet cu o serie de boli precum diabet, hipertensiune, sau cancer, ce pot duce la deces,. Tocmai de aceea, operația de micșorare a este recomandată persoanelor care au ajuns deja în stadiul obezități, în primul rând pentru a putea scăpa de pericolul acestor complicatii de ordin medical, prin pierderea surplusului de kilograme pe parcursul a 6-12 luni. Chirurgia obezitatii a ajutat milioane de oameni sa ajunga la o greutate normala si sa scape de pericolele bolilor asociate obezitatii. Este important să se apeleze la un chirurug cu experiență atunci când decidem să facem acest pas”,declară Mihai Ionescu.
Mihai Ionescu este medic primar în chirurgie generală, medic chirurg de excelență în chirurgia obezității, oncologică, laparoscopică și chirurgia planșeului pelvin. Este membru în Colegiul Medicilor din România, Societatea de Chirurgie, Asociația Română de Chirurgie Endoscopică (ARCE) Asociația Europeană de Chirurgie Endoscopică (EAES) și în Consiliul Medical General (GMC-UK). Actualmente el conduce departamentul de chirurgie generală și metabolică al spitalului Medicover București.
