“Ne bucurăm să deschidem ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Film de la Iaşi cu “Morgen”, un film mult apreciat şi multipremiat la Festivalul de Film de la Locarno. În închidere, iubitorii de film din Iaşi şi nu numai au ocazia de a viziona un alt film multipremiat, care va fi lansat oficial în România în luna noiembrie: “Medalia de onoare”. Credem că publicul ieşean merită astfel de evenimente cinematografice inedite şi că va aprecia aceste filme impresionante”, spune Ciprian Alexandrescu, Preşedintele IIFF.
“Morgen” (www.morgen.ro) a fost prezent la festivalul de la Locarno (2010) unde a câştigat patru premii: premiul special al juriului, premiul juriului ecumenic, un premiu din partea juriului tineretului şi premiul Don Quijote din partea Federaţiei Internaţionale Cineclub. Filmul regizat de Marian Crişan, în care rolurile principale sunt deţinute de un maghiar (András Hatházi) şi de un turc (Yilmaz Yalcin), va avea premiera pe 1 octombrie 2010. "Una dintre trăsăturile cele mai frumoase ale filmului este modul în care Crişan îşi dezvoltă personajele, fără a expune foarte multe detalii. Spiritul uman simplu al lui Nelu rămâne elementul principal", spune Weissberg.
“Morgen” prezintă povestea lui Nelu (Andras Hathazi), un bărbat care trăieşte îm Salonta, un orăşel la graniţa româno-ungară, şi căruia îi place să-şi petreacă timpul pescuind. Nelu lucrează ca agent de pază într-un supermarket. Pentru el, zilele sunt la fel: în zori pescuieşte, apoi merge la lucru, iar seara se întoarce acasă. Nelu locuieşte împreună cu soţia într-o veche fermă, în afara oraşului. Marea lor problemă este repararea acoperişului. Într-o zi, Nelu "pescuieşte" un imigrant ilegal turc, pe Behran (Yilmaz Yalcin) care îi oferă bani pentru a-l ajuta să treacă graniţa. Nelu îi oferă protecţie acestuia, găzduindu-l în casa lui. Chiar dacă nu vorbesc o limbă comună, cei doi se împrietenesc treptat. Turcul doreşte să treacă graniţa în Germania. Chiar dacă a luat banii pentru a cumpăra ţigle noi pentru acoperiş, Nelu nu-l poate face prea multe. Cu toate acestea, Nelu îl asigură, în fiecare zi, pe Behran că va încerca să îl ajute morgen (mâine sau dimineaţă în limba germană). Regizorul Marian Crişan a mărturisit că este printre puţinele cuvinte în limba germană pe care le cunoaşte de la televizor. În copilărie, se uita la canalele germane care făceau reclamă la filmele de a doua zi: “Morgen”.
Pentru alegerea actorului care să-i dea viaţă lui Behran s-a făcut casting special la Istanbul. Personajul vorbeşte în turcă, fără ca replicile lui să fie subtitrate. Spectatorii înţeleg la început la fel de puţin ca Nelu din ceea ce încearcă imigrantul turc să transmită. Cu toate acestea, aproape de final, lipsa subtitrării abia dacă mai este sesizată. Gesturile, mimica şi privirile celor doi actori compensează lipsa de înţelegere a cuvintelor.
În cadrul celei de-a 50-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Salonic, “Medalia de onoare” (www.medaliadeonoare.ro) a lui Călin Netzer a primit premiul pentru interpretare, care i-a revenit actorului Victor Rebengiuc, premiul pentru cel mai bun scenariu lui Tudor Voican şi premiul special al juriului "Silver Alexander", premiul FIPRESCI şi un premiu special din partea Asociaţiei Tehnicienilor de Film, Televiziune şi Audiovizual din Grecia. Cu doar o zi înainte de gala de la Salonic, filmul a primit alte două distincţii: premiul publicului şi premiul special pentru scenariu la Festivalul de Film de la Torino. Premiera “Medaliei de onoare” în România va avea loc pe 12 noiembrie 2010.
Ion (Victor Rebengiuc) are 75 de ani şi este căsătorit cu Nina (Camelia Zorlescu), cu care are un fiu, Corneliu, emigrat în Canada. Fiecare convorbire telefonică dintre tată şi fiu este doar o nouă ceartă legată de decizia din 1989 a lui Ion de a anunţa miliţia despre intenţia lui Corneliu de a fugi din ţară. Acest eveniment petrecut în urmă cu şapte ani – acţiunea filmului se petrece în 1995 – a afectat iremediabil relaţia lui Ion cu soţia sa, care refuză să i se mai adreseze. Într-o zi, Ion, veteran de război, primeşte prin poştă o Medalie de onoare acordată cu prilejul aniversării a 50 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial. Scrisoarea care însoţeşte medalia laudă fapte de arme deosebite. Chiar dacă nu era foarte sigur că a făcut ceva care să-l îndreptăţească să fie considerat un erou, Ion primeşte medalia şi se foloseşte de ea pentru a recăpăta respectul familiei şi-al prietenilor. E doar o chestiune de timp până când adevărul va ieşi la lumină.
“Filmul lui Netzer, după un excelent scenariu al lui Tudor Voican (care se confirmă ca al doilea scriitor major al cinema-ului românesc, după Răzvan Rădulescu), vorbeşte enorm despre fragilitatea existenţei şi, mai ales, a demnităţii umane. Pornind de la povestea adevărată a unui pensionar care este medaliat pentru fapte eroice din timpul celui de-al doilea război mondial, despre care el n-are habar, şi care îşi vede existenţa amară brusc reconfirmată de această recunoaştere oficială, “Medalia de onoare” e un minunat film “mărunt” care atinge niveluri neaşteptate de profunzime şi de complexitate. Vorbeşte despre bătrâneţe, dar şi despre o criză de cuplu, despre iluzoriul şi intoxicantul sentiment de mărire, dar şi despre o turmentată relaţie de la distanţă tată-fiu, despre dezrădăcinare istorică şi vremuri suspendate între două lumi (jumătatea anilor 90 în România), dar şi despre nevoia de recunoaştere într-o epocă a valorilor răsturnate. (…) Nu ştiu o altă tragicomedie post-comunistă văzută recent care să-mi fi zdrobit inima cu lovituri atât de delicate”, scria despre acest film Anca Grădinariu, Director artistic IIFF şi cunoscut critic de film.
