Un grup de parlamentari a inițiat completarea Legii 46/2008 – Codul silvic (înregistrat PLx.573 din 31.10.2011). WWF-România și Coaliția pentru Mediu din România atrag atenția asupra faptului că modificarile propuse, alături de unele amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor la nivelul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, ca şi Comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea pădurilor României prin exploatarea lor; amendamentele par mânate de considerente strict economice, concentrate mai mult pe cerințele de moment ale pieței dar ignorându-se principiile unei gospodăriri durabile.
WWF-România și Coaliția pentru Mediu din România și-au oferit, în nenumărate rânduri, disponibilitatea și expertiza pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate de a crea o legislație adecavată României în condițiile actuale și în același timp europeană, modernă, care să reglementeze gestionarea responsabilă a pădurilor.
În luna mai 2012, Primul Ministru al României, domnul Victor Ponta, își declară, în cadrul unei conferințe de presă organizate de WWF-România, încrederea în organizațiile neguvernamentale, din partea cărora așteaptă propuneri pentru modificarea Codului Silvic. Ulterior, reprezentanții ONG-urilor de mediu au avut o întâlnire oficială cu Ministrul Mediului și au primit promisiuni ferme că amendamentele noastre vor fi susținute de către Minister.
Pe tot parcursul acestui proces, Parlamentul României a acționat în mod netransparent, îngreunând sau chiar blocând accesul nostru la anumite informații.
WWF-România și Coaliția pentru Mediu atrag atenția asupra anumitor propuneri de modificare/completare care vor avea un impact negativ asupra gestionării pădurilor din România.
1. Noul Cod Silvic încălcă flagrant principiile unei gospodăriri durabile a pădurilor pe care ţara noastră şi le-a însuşit până acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 8, 4 sau chiar într-un singur an (singurul factor limitativ fiind practic posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase).
Prin aceasta se va da undă verde pentru epuizarea pădurilor României pentru a răspunde cererii tot mai mari de masă lemnoasă; vom asista, astfel, la abdicarea de la “principiul solidarităţii între generaţii”.
2. Cu toate că fondul forestier din România ocupă o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene (aproximativ 36%) şi mai mult decât atât, repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă, se creează posibilitatea scoaterii de suprafețe din fond forestier într-un cadru necontrolat.
3. Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere este slab și incorect susținută în propunerea legislativă, fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate care sunt pârghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia. In absența unor norme silvice care să reglementeze măsurile de conservare în ariile protejate, modificările propuse de comisie pot conduce la inadvertențe majore între obiectivele pentru care au fost înființate ariile protejate și amenajamentele silvice.
4. Modificările propuse vor avea efecte asemănătoare cu greșelile din perioada celui de-al doilea val al retrocedării pădurilor (2001-2005), măsuri de care se leaga, în mare măsură, degradarea a peste 400.000 mii ha de pădure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie să păstreze criterii clare, fără echivoc, privind obligativitatea preluării în administrare sau asigurării de servicii silvice, după caz, la cererea proprietarilor și pe baza de contract, conform principiului teritorialității. Aceste obligații sunt practic eliminate în codul propus.
5. Îndeplinirea funcțiilor de protecție a pădurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, în anumite situații fiind excluse orice gen de intervenții. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerințelor unei gospodăriri adecvate a pădurilor este faptul că pierderile suferite de proprietari prin restricțiile impuse nu sunt compensate, astfel încât aceștia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea pădurilor, inclusiv de ordin financiar. În mod evident, suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecție, trebuie să fie enunțată în Codul Silvic, iar aceasta trebuie să ia în considerare și beneficiarii direcți sau indirecți ai serviciilor de mediu, mai ales dacă pe seama acestora se realizează profit.
Având în vedere punctele și argumentele enumerate mai sus, WWF-România și Coaliția pentru Mediu lansează un apel către ințiatorii acestui demers legislativ, către membrii Camerei Deputaților din Parlamentul României, factorii decizionali, societatea civilă și mass-media pentru realizarea unui efort comun în vederea stopării Propunerii legislative de modificare și completare a Codului Silvic.
WWF-România a transmis Primului Ministru al României, Ministrului Mediului și Pădurilor, precum și liderilor grupurilor parlamentare o scrisoare de poziție și a solicitat sprijinul societății civile în acest demers.
Organizațiile de mediu reamintesc clasei politice și societății civile că o țară preocupată de bunăstarea cetățenilor vede în resursele naturale un beneficiu pe termen lung și nu o sursă de venit imediată. Pădurile nu reprezintă doar o anumită cantitate de lemn cu potențial economic, ci oferă nenumarate servicii de mediu si sociale, vitale pentru cetațenii oricărei țări; aceste beneficii sunt complet ignorate în propunerea de modificare care pune astfel în pericol perspectivele de dezvoltare a României pe termen lung.
Notă pentru editori: Scrisoarea de poziție WWF-România privind noul Cod Silvic este disponibilă la: //romania.panda.org/?206618/Poziia-WWF-Romnia-privind-modificarea-Codului-Silvic.
