În ce mod poate să contribuie și mai mult activitatea UE privind migrația, azilul și aspectele legate de securitate la asigurarea unei Europe în care cetățenii acesteia să poată locui și munci într-un spațiu deschis, prosper și sigur? Programul de la Stockholm, care a reprezentat cadrul politicilor în domeniul afacerilor interne pentru perioada 2010-2014, se apropie de sfârșit, de aceea Comisia și-a prezentat viziunea strategică în ceea ce privește prioritățile politice viitoare în domeniul afacerilor interne.
În ultimii cinci ani s-au înregistrat deja progrese semnificative pentru ca Europa să devină mai deschisă și mai sigură, datorită unei cooperări armonioase și eficiente între instituțiile UE, statele membre, organizațiile internaționale, societatea civilă și sectorul privat. Dar mai avem încă foarte multe de făcut.
Pe 11 martie Comisia și-a prezentat viziunea cu privire la agenda viitoare în domeniul afacerilor interne: este necesar să se pună în aplicare pe deplin legislația convenită și instrumentele existente și, de asemenea, să se garanteze faptul că UE are capacitatea de a răspunde oportunităților și provocărilor viitoare.
„Putem fi mândri de ceea ce s-a realizat în ultimii ani: instituirea unui sistem european comun de azil, consolidarea spațiului Schengen, furnizarea unui răspuns mai puternic la fenomenele criminalității organizate, printre care traficul de persoane, amenințările care provin din spațiul online sau corupția. Dar mai sunt încă multe de făcut și trebuie să ne pregătim pentru provocările și oportunitățile viitoare. Doresc ca Europa să privească în viitor, și toate obiectivele din domeniul afacerilor interne să contribuie la creșterea economică și la un mediu sigur pentru toți cetățenii UE. Va trebui să facem alegeri importante. Trebuie să ne unim forțele și să elaborăm politici care să reflecte proritățile noastre comune și cerințele viitoare”, a declarat dna Cecilia Malmström, comisarul UE pentru afaceri interne.
Europa face parte dintr-o lume globalizată și interconectată, în care se anticipează o creștere a mobilității internaționale. Europa ar trebui să fie pregătită pentru a valorifica mai bine oportunitățile oferite de migrație, nu în ultimul rând în contextul unei populații îmbătrânite și al scăderii forței de muncă.
Progresele ar putea viza:
-
asigurarea unor sinergii mai bune cu alte domenii de politică, de exemplu cu politicile comerciale, precum și acordarea de sprijin pentru mobilitatea pe termen scurt a profesioniștilor cu un nivel ridicat de competențe în domeniul furnizării de servicii;
-
inițierea unor dialoguri structurale cu statele membre, cu mediul de afaceri și cu sindicatele privind cererea în materie de migrație a forței de muncă;
-
intensificarea recunoașterii calificărilor și a competențelor profesionale obținute în străinătate;
-
consolidarea angajamentelor privind integrarea efectivă a migranților pe piața muncii și, în general, în societățile care îi primesc.
UE trebuie să fie pregătită să răspundă obligațiilor asumate în materie de azil într-un mod care să reflecte o solidaritate reală și partajarea responsabilităților de către toate statele membre. Este necesar ca noile reglementări comune în materie de azil să fie puse în aplicare în mod coerent și eficace. Măsurile viitoare ar trebui să garanteze în continuare faptul că se acordă sprijin în perioadele în care, temporar, presiunea este foarte mare. Relocarea persoanelor care beneficiază de protecție internațională reprezintă un exemplu de solidaritate. Alte opțiuni care ar trebui explorate sunt dezvoltarea prelucrării în comun a cererilor de azil și punerea în comun a locațiilor de primire în situații de urgență.
De asemenea, UE ar trebui să își consolideze angajamentul cu privire la relocare și să aibă în vedere crearea unor mijloace legale pentru persoanele care solicită protecție, primul pas în acest sens fiind o abordare coordonată în materie de vize umanitare.
Politica și intrumentele existente în domeniul migrației externe și al azilului, precum și instrumentele acesteia, ar putea fi exploatate mai bine pentru a permite adaptarea la evoluțiile viitoare la frontierele sudice ale UE, o colaborare mai eficientă cu țările învecinate și sporirea atractivității UE. Într-o lume din ce în ce mai interdependentă, este necesar ca aspectele privind afacerile interne să fie integrate politicii externe globale a UE, în scopul consolidării dialogului și cooperării cu țările terțe și al asigurării sinergiei cu alte politici ale UE.
Prevenirea și diminuarea fluxurilor migrației neregulamentare reprezintă o parte esențială a oricărei politici bine gestionate în domeniul migrației, necesitând o combinație de măsuri, printre care: adoptarea de măsuri împotriva patronilor care angajează forță de muncă ilegală, intensificarea măsurilor adoptate de UE pentru descurajarea migrației clandestine și a traficului de persoane, precum și consolidarea cooperării cu țările de origine și de tranzit.
Prin noua guvernanță Schengen se poate asigura faptul că mobilitatea fără controale în cadrul spațiului Schengen va aduce în continuare beneficii depline cetățenilor europeni și economiei UE. Facilitarea oportunităților de călătorie pentru călătorii regulamentari, prin modernizarea politicii UE în materie de vize și prin punerea în aplicare a inițiativei „Frontiere inteligente”, va contribui la creșterea gradului de atractivitate, ca destinație, a spațiului Schengen pentru călătorii de bună credință din afara UE, în același timp menținându-se un înalt nivel de securitate.
Pentru a se continua construcția unei Europe care își protejează cetățenii, este necesar să se identifice soluții la provocările grave apărute în materie de securitate legate de criminalitatea informatică, criminalitatea organizată transfrontalieră, traficul de persoane, fenomenele de extremism violent și de terorism.
Punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă adoptată în 2010 a condus la progrese, iar obiectivele acesteia sunt valabile în continuare1, dar trebuie revizuite măsurile și acțiunile concrete. De exemplu, este necesar să se consolideze cooperarea practică dintre autoritățile statelor membre de asigurare a respectării legii (de exemplu, prin echipe comune de investigare, activități de formare, exerciții comune, o mai bună utilizare a sistemelor de schimb de informații).
Cu toate acestea, se pot întreprinde mult mai multe acțiuni care au drept scop:
-
combaterea corupției (măsuri de punere în aplicare a recomandărilor din Raportul privind combaterea corupției);
-
combaterea traficului de persoane (ar trebui instituită o Strategie post-2016);
-
combaterea traficului ilicit de arme de foc (prin revizuirea legislației existente a UE privind vânzarea de arme de foc și transferurile în interiorul UE, precum și intensificarea cooperării operaționale);
-
identificarea de soluții la amenințările care vizează securitatea cibernetică (prin punerea în practică a Strategiei UE în domeniul securității cibernetice, încurajarea tuturor statelor membre să înființeze un centru privind criminalitatea cibernetică, precum și prin continuarea acțiunilor întreprinse de Alianța mondială împotriva abuzului sexual asupra copiilor pe internet);
-
prevenirea actelor de terorism și instituirea de măsuri care să abordeze fenomenul radicalizării și al recrutării (inclusiv prin consolidarea Rețelei de sensibilizare a publicului cu privire la radicalizare);
-
creșterea capacității de rezistență a Europei la crizele majore și la dezastre (prin îmbunătățirea interoperabilității echipamentelor și a sistemelor de comunicații);
-
abordarea securității interne ca parte integrantă a politicilor externe ale UE și integrarea dimensiunii de securitate în programele UE de asistență și cooperare.
Context
Programul de la Stockholm, care a reprezintă, din 2010, cadrul politicilor în domeniul afacerilor interne, va expira în 2014. În acest context, Comisia a lansat, în 2013, o dezbatere cu privire la provocările și prioritățile viitoare pe care trebuie să le abordeze aceste politici în anii următori.
Comunicarea este urmarea unei serii de evenimente și dezbateri privind Viitorul politicilor în domeniul afacerilor interne, în cadrul cărora părțile interesate și societatea civilă au avut posibilitatea de a face schimb de opinii și de idei cu privire la chestiuni legate de domeniul afacerilor interne.
Au avut loc seminare și consultări cu grupuri de reflecție și cu organizații ale societății civile. De asemenea, factorii interesați și cetățenii au fost invitați să facă schimb de opinii și de idei pe pagina de internet a DG Afaceri Interne, în cadrul unei consultări publice. La 29 și 30 ianuarie 2014, Comisia a organizat în Bruxelles o conferință în care s-a discutat evoluția viitoare a politicilor în domeniul afacerilor interne.
Comunicarea Comisiei va reprezenta o contribuție la orientările strategice care vor fi adoptate la Consiliul european din iunie 2014.
1 Cele cinci obiective strategice stabilite au fost (1) destrămarea rețelelor infracționale internaționale, (2) prevenirea terorismului și combaterea radicalizării și recrutării, (3) creșterea nivelurilor de securitate pentru cetățeni și întreprinderi în mediul informatic, (4) consolidarea securității prin gestionarea frontierelor și (5) creșterea capacității de rezistență a Europei în caz de crize și dezastre.
Pagini Utile
-
Link la MEMO:MEMO/14/174
-
Comunicarea intitulată „O Europă deschisă și sigură: să acționăm pentru ca aceasta să devină o realitate”
-
Politica UE în domeniul afacerilor interne, exprimată în cifre:date statistice esențiale
-
Pagina de internet a doamnei Cecilia Malmström
-
Urmăriți activitatea comisarului Cecilia Malmström pe Twitter
-
Pagina de internet a DG Afaceri Interne
-
Urmăriți activitatea DG Afaceri interne pe Twitter și trimiteți mesaje cu #euhome
