La „Destine ca-n filme” – marţi, 21 octombrie, de la ora 21.00, la TVR 2
În această săptămână, la „Destine ca-n filme”, Iuliana Marciuc aduce trei noi poveşti uluitoare ale unor oameni care s-au luptat cu greutăţile vieţii şi au câştigat.
Primul invitat este Mihai Leu, celebrul pugilist român, care a ales ringul de box la vârsta de doar 9 ani. Deşi ajunsese campion mondial la box şi avea toată lumea la picioare, pentru el nu a fost suficient. La 19 ani fugea din ţară, ascuns într-un tir, călătorind într-o ladă şi având la el două cutii cu suc şi un pachet de biscuiţi. Pasiunea lui pentru maşini şi dorinţa de a o transforma într-o nouă ocupaţie l-au ajutat din punct de vedere psihic să treacă peste retragerea din box.
Cel de-al doilea erou al emisiunii este Gheorghe Florescu – un om cu un destin incredibil. Când tatăl lui a fost arestat şi dus la Canal, Gheorghe Florescu, în vârstă de doar 8 ani, a fost nevoit să lucreze ca băiat de prăvălie, apoi ca ajutor al unchilor săi care vindeau în Piaţa Vitan. Mai târziu, a învăţat meşteşugul pregătirii cafelei de la Avedis Carabelaian, unul dintre celebrii cafegii armeni care mai existau în Bucureşti la sfârşitul anilor ’60. Devine el însuşi cafegiu şi totodată şef al unui magazin de cafea şi delicatese unde avea drept clienţi personaje importante din societatea românească din perioada comunistă. La mijlocul anilor ’80 este arestat în „lotul cafea“ şi condamnat la 11 ani de închisoare, însa este eliberat condiţionat. De atunci, Gheorghe Florescu a visat să-şi deschidă un magazin de cafea gourmet, în amintirea mentorului sau, Avedis Carabelaian. Iar în 2010, în ciuda crizei economice, el a reuşit să-şi vadă visul împlinit.
Ultimul invitat al Iulianei Marciuc în ediţia din această săptămână este Nicolae Sofianu, un om care a dovedit că şi cel mai crud verdict al vieţii poate fi învins. Avea o familie frumoasă, era un cunoscut om de afaceri de succes cu foarte mulţi angajaţi, când o veste i-a schimbat cursul vieţii. O boală incurabilă i-a adus un verdict nemilos: doar tei luni de trăit. De atunci, au trecut şase ani, iar Nicolae Sofianu a îndeplinit toate cele trei dorinţe pe care, întocmai ca-n filme, şi le-a pus când a aflat teribila veste: să construiască un muzeu, o biserică şi un spital.
