Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, organizaţie neguvernamentală apolitică şi nonprofit, vă informează despre câteva produse care se cumpără în mod tradițional în perioada Paștelui: cozonaci, ouă sau miel, precum și despre un studiu pe care Dr. Ing. Biolog Mihai Rissdorfer, expert colaborator al APC România, l-a făcut pe etichetele a 10 tipuri de vopsea de ouă.
La fiecare aliment, prospetimea este cea care ar trebui sa ne preocupe in primul rand, deoarece numai alimentele proaspete ne pot asigura intreaga cantitate de nutrienti existenta in acestea, in plus, ne putem proteja si de eventuale toxinfectii alimentare generate de alimentele in curs de alterare.
De asemeni, este recomandat sa cititi foarte bine eticheta de pe orice produs,. Fiti atenti si la vinul pe care il cumparati, la vopseaua de oua, fructele, legumele si orice alte alimente.
Pentru mai multe amănunte puteţi apela numărul de telefon: 0723.004.407 (Domnul Conf.Univ.Dr. Costel Stanciu, presedinte APC Romania) sau puteţi scrie la lpascu@apc-romania.ro.
APC Romania vă sfătuiește
A. Oul. In comert, ouale se vand in cofrage de 6, 10, 15 si 30 de bucati. In conformitate cu H.G. nr. 415/2004 privind regimul de comercializare a oualor, insotita de Normele metodologice de aplicare, pe fiecare ou trebuie sa fie aplicat, prin stantare, urmatoarele informatii, in ordinea de mai jos:
– sistemul de crestere al gainilor, este reprezentat de o cifra de la 0 la 3, astfel:
· cifra 0 corespunde oualor provenite de la gaini crescute in sistem ecologic;
· cifra 1 corespunde oualor provenite de la gaini crescute in aer liber;
· cifra 2 corespunde oualor provenite de la gaini crescute in hale, unde se pot deplasa;
· cifra 3 corespunde oualor provenite de la gaini crescute in baterii imbunatatite.
– un cod de doua litere care reprezinta tara de origine (Romania – RO, Polonia – PL etc.);
-un cod de doua litere care reprezinta judetul (Buzau – Bz, Bacau – Bc, etc.);
-un cod de trei cifre, de la 001 la 999 care reprezinta numarul de ordine in cadrul judetului.
Totodata, se aplica, tot prin stantare, pe fiecare ou data durabilitatii minimale (DDM), care este data pana la care ouale pot fi consumate. Data durabilitatii minimale trebuie fixata la mai putin de 28 de zile dupa data ouatului. Cele doua categorii de informatii se aplica pe fiecare ou supus comercializarii.
Pentru o intelegere a informatiilor de mai sus va oferim o interpretare a urmatorului exemplu de stantare aplicat pe un ou. Astfel, codul alfanumeric 3ROBZ012, urmat de codul D.D.M. 21.05.13, se interpreteaza dupa cum urmeaza: oul provine de la o gaina crescuta in baterii modernizate (cifra 3), tara de origine este Romania, crescatorul de pasari se afla in judetul Buzau,iar 012 reprezinta un numar de ordine acordat producatorului, oul poate fi consumat pana la data de 21 mai 2013, inclusiv.
Pe ambalajul de comercializare (cofrag) trebuie sa fie mentionate, cu caractere vizibile si lizibile, informatii referitoare la:
– Marimea/greutatea oului, exista urmatoarea clasificare dupa greutate: oua XL (73g si peste), oua L ( de la 63g pana la 73), oua M (de la 53 g pana la 63) si oua S (sub 53 g);
– Numarul de oua aflate in ambalajul de comercializare(cofrag);
– Clasa de calitate (oua categoria A sau oua proaspete, oua categoria B sau oua calitatea a doua);
– Numele sau denumirea si adresa unitatii care a ambalat sau a celei pentru care se ambaleaza ouale;
– Tara de origine;
– Termenul de valabilitate, urmat de recomandarile de depozitare;
– Metoda de productie/sistemul de crestere al gainilor (0,1,2 sau 3).
Optional, pe cofrag mai pot fi mentionate: pretul de vanzare, indicatii despre modul de furajare a gainilor ouatoare, informatii nutritionale la 100g produs sau pentru un ou cu greutate medie (53 grame), informatii care sa promoveze vanzarea oualor cu conditia ca acestea si modul in care sunt alcatuite sa nu induca in eroare consumatorul.
Important de stiut!
Ouale nu se spala, respectiv nu se curata inainte sau dupa clasificarea lor. Ouale nu se supun niciunui tratament de conservare, nu se pastreaza in spatii refrigerate (unde temperatura este mentinuta artificial sub + 5 ⁰C).Dupa cumparare, ouale se pastreaza in frigider. Daca de la data ouatului au trecut noua zile, ouale sunt considerate extra proaspete, dupa 9 zile de la data ouatului pana la a 27 zi dupa data ouatului, ouale sunt considerate proaspete.
Calitatea unui ou depinde de sistemul de crestere al gainilor (0, 1, 2 si 3) si de hrana administrata acestora. Ouale cele mai gustoase si hranitoare sunt cele provenite de la gaini crescute in sistem ecologic, unde exista norme stricte legate de suprafata, dar si de furajele care se administreaza acestora. Aceste oua sunt marcate cu cifra 0. La polul opus se afla ouale provenite de la gaini crescute in baterii modernizate. Pretul oualor depinde de cantitatea de oua cumparate, greutatea acestora si modul in care au fost crescute gainile (0, 1, 2 si 3).
In comert gasiti si oua gata vopsite. Acestea provin numai de la gaini crescute in baterii.
In final, va oferim urmatorul sfat: cu cat data durabilitatii minimale este mai departe de momentul cumpararii, cu atat oul este mai proaspat, astfel crescand sansa dvs de a cumpara oua extra proaspete.
Curiozitati despre oua
Stiti cate oua puteti cumpara cu 5 dolari americani in diferite tari ale lumii? Ne-am interesat si am aflat ca: in China cumperi 57 de oua, in Romania 43 de oua, in SUA 34 de oua, in Canada 19 oua si in Suedia 15 oua.
Un consumator roman consuma in fiecare luna, in medie, 20 de oua, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica.
Cel mai bine tolerat de organism este oul fiert moale, acesta este digerat in 1-2 ore, in timp ce omleta se digera dupa 3 ore.
Un ou marimea M furnizeaza organismului 80 kcal, 6,6 g proteine, 5,9 g lipide, 0,07 sodiu,100mg fosfor, 70 mg potasiu, 30 mg calciu, 1,4 mg fier, 6 mg magneziu, 80 mg clor, 30 mg sulf, 0,27 g colesterol, de ordinul microgramelor gasim complexul de vitamine B, lecitina, iod, cupru,mangan si zinc.
Colesterolul se gaseste in galbenusul oului.
B. Vopseaua de ouă
Dr. Ing. Biolog Mihai Rissdorfer, expert colaborator al APC Romania a facut un studiu pe eticheta a 10 tipuri de vopsea rosie pentru oua, achizitionate din supermarketuri in perioada 1 – 3 Aprilie 2015.
Au fost analizate urmatoarele vopsele de oua: Secom Onix Impex Onix, Dr. Oetker Carmin, Dr. Oetker – kit pentru Oua de Paste, Polyrom Impex vopsea solida si vopsea lichida, Alex & Comp vopsea solida si lichida, Alex & comp – lac pentru oua, Dr. Oetker Gallus si Gordena Impex – Imperial Multicolor, hartie pentru vopsit oua rosii.
8 dintre aceste vopsele contin Azorubina, E122, un colorant rosu toxic, folosit in industria textila, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. Poate produce reactii la persoanele care nu tolereaza aspirina. Este un aditiv interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia.
9 dintre cele 10 produse contin aditivi alimentari, exceptie facand Lacul pentru oua Alex & Comp. Majoritatea vopselurilor pentru oua contin aditivi alimentari. APC Romania recomanda sa cumparati oua de categoria 0 si 1 intrucat au coaja mai groasa si nu va trece vopseaua prin ele ajungand la continut. Ouale de categoria 2 si 3 provin de la gaini crescute in hale industriale sau baterii, gaini stresate, si au coaja foarte subtire, prin urmare vopseaua de oua poate ajunge in interior. Odata patate cu vopsea, ouale nu mai pot fi mancate pentru ca devin toxice.
De asemeni, APC Romania recomanda sa fierbeti ouale inainte de vopsire si sa le vopsiti cu produse naturale: cafea, ceai, ceapa rosie sau alba, turmeric, paprika, afine, coacaze, varza sau piper.
C. Carnea de miel. Este o carne rosie, bogata in acizi grasi Omega 3, zinc (100 g carne de miel contine 40% din doza zilnica recomandata de zinc), complexul de vitamine B, hipocalorica, din 100 g carne de miel preparata numai la gratar sau la cuptor asimilam 160 kcal.
Cum se recunoaste carnea de miel proaspata?
Aprecierea prospetimii carnii de miel se realizeaza organoleptic, folosindu-se organele de simt: vazul, mirosul si pipaitul. Astfel, aprecierea organoleptica are in vedere urmatoarele:
· aspectul: la carnea proaspata suprafata este acoperita cu o pelicula uscata, iar in sectiune, carnea este lucioasa si slab umeda;
· culoarea: la suprafata este roza, iar in sectiune culoarea este rosie, caracteristica speciei si regiunii anatomice;
· consistenta: ferma si elastica, urma lasata de apasarea cu degetul dispare repede;
· mirosul: placut, caracteristic speciei;
· grasimea: alba si compacta;
· maduva oaselor: elastica, lucioasa, iar in sectiune umple complet canalul medular;
· tendoane si articulatii: lucioase, elastice, tari, lichid sinovial limpede;
· bulionul (fiertura de carne dupa sedimentare): limpede si aromat, cu un strat de grasime la suprafata.
Recomandam consumatorilor sa achizitioneze miei verificati de catre medicul veterinar, cu o greutate a carcasei de peste 12 kg. Mieii sub aceasta greutate au un continut ridicat de apa, ceea ce face ca prin operatia de pregatire (fierbere, prajire, frigere) sa se diminueze cantitativ foarte mult (cantitatea de preparat apta de consum). Pretul unui kg de carne de miel variaza de la 15 lei, in orasele mici, la 28 de lei in marile orase (Bucuresti, Constanta, Timisoara etc). O ultima gaselnita a comerciantilor, afisarea pretului la carne de miel pentru 100 g de produs. Astfel, in unul din marile magazine ale Bucurestiului, pretul la carnea de miel era de 2,79 lei/100 g.
D. Cozonac
Este o prajitura traditionala de Paste. Cozonacul este un produs cu densitate energetica mare, dezechilibrat din punct de vedere nutritional, cu cantitate mare de glucide (peste 50 g glucide la 100 g de produs).
Reteta de cozonac folosita de catre bunici/mame si prietene este pe baza de faina, oua, zahar, unt, ulei, lapte,drojdie, esenta de rom, sare, nuca si/sau stafide/rahat. Din pacate, marii producatori de produse de panificatie si produse de cofetarie, au umblat la reteta clasica a cozonacului, folosind materii prime de calitate scazuta. Ne referim la faina care nu este panificabila decat prin folosirea amelioratorilor. De asemenea, s-a scos din reteta untul si laptele, pentru a scadea costul de productie, si s-au introdus multi aditivi alimentari. Pe piata romaneansca exista sortimente de cozonac cu 14 aditivi, adica „chimicale cu lingura”.
In ultima perioada, hipermarketurile au inceput sa fabrice si sa vanda sub brandul magazinului cozonaci cu aditivi.
Sfatul nostru:
“Pastele este o singura data in fiecare an, nu merita sa cumparam cozonac cu chimicale. Nici cozonacul nu mai este ce-a fost! S-a inventat cozonacul cu fibra de cartof si pesmet! Cititi eticheta! Alegeti in cunostinta de cauza! Alegeti calitatea si nu cantitatea!” a declarat Conf.univ.dr. STANCIU Costel, Presedinte APC Romania.
