Our website use cookies to improve and personalize your experience and to display advertisements(if any). Our website may also include cookies from third parties like Google Adsense, Google Analytics, Youtube. By using the website, you consent to the use of cookies. We have updated our Privacy Policy. Please click on the button to check our Privacy Policy.

IN MEMORIAM Carmen Stănescu

Carmen Stanescu

· TVR anunță programe speciale IN MEMORIAM Carmen Stănescu

TVR 1

· Joi, 12 aprilie, ora 23.30 Antidot la uitare, In memoriam Carmen Stănescu (cu reluare la 02,25)
Producători: Dana Ioniţă, Irina Ifrimache

Carmen Stanescu

TVR 3

· vineri, 13 aprilie, ora 21.00, MENAJERIA DE STICLA de Tennessee Williams, spectacol realizat in colaborare cu Teatrul Național București
Traducere: Anda Boldur
În distribuție: Carmen Stănescu, Adrian Pintea, Aimee Iacobescu, Răzvan Ionescu
Ilustratia muzicală: Jean Adamaschi
Scenografia decor: Virgil Crețulescu
Scenografie costume: Diana Ioan
Imaginea: Beatrice Drugă
Redactor: Michaela Macovei
Adaptarea și regia TV: Silviu Jicman
Regia: Mihai Manolescu

TVR 2

· vineri, 13 aprilie, ora 8.50, Discover România, In memoriam Carmen Stănescu
Realizator şi producător: Cecilia Melinescu
· sâmbătă, 14 aprilie, ora 11.00, Confesiuni, In memoriam Carmen Stănescu
Prezintă: Iuliana Marciuc
Producător: Liana Săndulescu
· duminică, 15 aprilie, ora 13.10, Premiera – un film din 1976 (cu reluare la 00.20)
Regia: Mihai Constantinescu
Cu: Carmen Stănescu, Radu Beligan, Toma Caragiu
Redactor Liana Damian

TVR Moldova

· joi, 12 aprilie, ora 22.30, MENAJERIA DE STICLA de Tennessee Williams, spectacol realizat in colaborare cu Teatrul Național București
· vineri, 13 aprilie, ora 11.00, Discover România, In memoriam Carmen Stănescu
· sâmbătă, 14 aprilie ora 22.00, Premiera – un film din 1976 (cu reluare la ora 02.00)

Carmen Stănescu s-a născut în Bucureşti, pe 29 iulie 1925. A urmat Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, promoţia 1944-1948, la clasa profesoarei Marioara Voiculescu.

A debutat în 1945 cu rolul Ecaterina Ivanovna din „Fraţii Karamazov”. A interpretat peste 30 de roluri pe scena Teatrului Naţional, precum şi a altor teatre. A jucat comedie, dramă şi tragedie cu aceeaşi forţă artistică. A înnobilat cu talentul ei creaţiile marilor scriitori români: Delavrancea, Alexandru Davila, Victor Eftimiu, Camil Petrescu, Horia Lovinescu şi alţii. A fost o interpretă desăvârşită a eroinelor lui I.L.Caragiale. A jucat roluri importante în piese de Shakespeare, Moliere, Goldoni, Corneille, Bernard Shaw, Gogol, Cocteau, Jean Anouilh, Arbuzov.

S-a lansat în film cu rolul din „Doi vecini”, după Tudor Arghezi, în regia lui Geo Saizescu, în 1958. Au urmat „Telegrame”, după I. L. Caragiale, în regia lui Aurel Miheleş (1959) și „Bădăranii”, după Carlo Goldoni, în regia Sică Alexandrescu şi Gheorghe Naghi, în 1960. Rolurile din „Fraţii Jderi”, „Muschetarul român” şi „Războiul de Independenţă” (serial TV în regia lui Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, 1977) îi aduc celebritatea şi în cinematografie. A făcut carieră şi în televiziune, alături de Mişu Fotino, care i-a fost partener în multe emisiuni de divertisment. În 2003 a lansat cartea autobiografică „Destăinuiri”.

Carmen Stănescu a fost distinsă cu Ordinul „Meritul Cultural” clasa a III-a (1967), „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

Societar de onoare al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din anul 2001, în 2000 a fost decorată cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer.

A fost căsătorită cu Damian Crâşmaru, pe care l-a cunoscut în 1955, când i s-a propus să intre în spectacolul cu piesa „Doamna nevăzută” de Calderon de la Barca, în rolul Don Manuel, înlocuind un actor care se îmbolnăvise. Spunea că secretul unei căsnicii stă „în consideraţie, respect, devoţiune a unuia faţă de celălalt. Este vorba despre existenţa sau nonexistenţa unei afinităţi de idei, de sentimente, de sunete, de culori. Este o întâmplare rară. Farmecul unei existenţe comune constă în mii de amintiri care au fost nişte arderi, la origine. Dacă la drum pleci cu dorinţa de a-l bucura pe celălalt, de a-l face să-ţi simtă mereu iubirea, atunci poţi să fii convins că mariajul va reuşi şi că va fi frumos tot timpul. Iubirea trebuie comunicată neîncetat, vorbită, manifestată prin atingeri tandre şi zâmbete luminoase”, (declarație făcută pentru Adevărul)

· În preajma sărbătorii de Paștele Blajinilor, Casa de Producție TVR vă propune spectacolul MICUL INFERN. În 11 aprilie se împlinesc 120 de ani de la nașterea autorului, Mircea Ștefănescu

„Micul infern” – de Mircea Ștefănescu

Spectacol preluat de la Teatrul Nottara în anul 1979
În distribuție: Silvia Dumitrescu Timică, Lucia Mureșan, Ion Dichiseanu, Ștefan Radof, Emilia Dobrin, Dorin Moga, Ion Siminie
Muzica: H. Mălineanu
Costume: Lidia Radian
Decoruri: Mihaela Demetriade
Regia și adaptarea TV: Mihai Berechet

Scrisă în 1948, piesa nu a obținut, inițial, aprobarea de a fi montată în București, pentru că nu prezenta realitățile noului regim. Premiera absolută a avut loc în 1948, la Teatrul Mic și presa din acea vreme a împărțit lumea în două tabere: prima favorabilă, cealaltă ostilă. Piesa a avut parte de elogii, dar și de insulte grave şi din anumite considerente nu s-a mai jucat timp de douăzeci de ani. În 1968 a fost redată publicului, datorită eminentului om de teatru Ion Focșa, care se stabilise la Pitești, la Teatrul Al. Davila.

Textul scris de Mircea Ștefănescu este o comedie, radiografia unei familii burgheze, pe parcursul a 40 de ani, timp în care au avut loc două războaie mondiale și o revoluție.

Mircea Ștefănescu (11 aprilie 1898 – 23 octombrie 1982)

Dramaturg român contemporan cunoscut publicului ca autor de piese de teatru: Căruța cu paiațe, Micul infern, Rețeta fericirii, Nepotul domnului prefect, ca traducător al pieselor de teatru scrise de: Noel Coward, Jean Anouilh, Jean Paul Sartre, Shspeare, Moliere, sau Omul cu urechea ruptă de Edmond About și autor al unor scenarii de film: Răsună Valea (1947), Telegrame (după Caragiale) și Bădăranii (după Goldoni).

De-a lungul timpului a publicat cronici dramatice și literare în: Epoca, Îndreptarea, Vremea, Rampa, Gazeta, Bis, Spectacolul, Semnalul, La zid, Ordinea, Curentul.

A fost considerat adevaratul creator al comediei sentimentale (Viața românească nr. 4, 1968), a luptat, împreună cu Tudor Mușatescu, Mihail Sebastian și alți dramaturgi de marcă pentru impunerea dramaturgiei originale, într-o epocă în care publicul era interesat aproape numai de producțiile teatrale străine, preponderent cele franțuzești.

Program de difuzare:
TVRI: vineri, 13 aprilie, ora 23.00, sâmbătă, 14 aprilie, ora 16.00
TVRM: sâmbătă, 14 aprilie, ora 12.00
TVR3: duminică, 15 aprilie, ora 20.00

Teatrul Național de Televiziune este un proiect Casa de Producție TVR, difuzat pe canalele TVR și online pe www.tvrplus.ro

Producător coordonator: DEMETER András István

By Liliana Kipper

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Posts

No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.