Mediu: studii recente aduc noi argumente in sprijinul intensificarii

masurilor de protectie impotriva inundatiilor si al tranzitiei catre taxe mai ecologice

Două studii publicate luni, 3 martie, de Comisia Europeană arată modul în care politica în domeniul mediului poate impulsiona creșterea economică prin intensificarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor și prin tranziția către taxe mai ecologice. Unul dintre studii aduce noi dovezi în sprijinul beneficiilor economice globale generate de realizarea, la momentul oportun, de investiții în infrastructuri de apărare împotriva inundațiilor, celălalt evidențiază avantajele pe care le-ar aduce reducerea sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă și reorientarea sa înspre utilizarea resurselor și poluare.

Comisarul UE pentru mediu, dl Janez Potočnik, a declarat: „Realizarea de investiții în infrastructuri de protecție împotriva inundațiilor poate aduce beneficii globale economiei, în special dacă se adoptă soluții naturale, care sunt extrem de eficiente din punctul de vedere al costurilor. De asemenea, reformele fiscale în domeniul mediului ar putea aproape dubla veniturile pe care le generează în prezent în trezoreriile naționale, cu efecte benefice pentru mediu și cu posibilitatea de a reduce sarcina fiscală asupra costului forței de muncă sau de a reduce deficitul. Acesta este un argument solid în favoarea abandonării statu-quo-ului.”

Studiul privind efectele pozitive potențiale ale aplicării unor taxe mai ecologice, care se bazează pe datele colectate din 12 state membre, sugerează că diminuarea sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă și reorientarea acesteia către poluare (prin mărirea taxelor pentru poluarea apei și a aerului, de exemplu) ar genera, în termeni reali, venituri de 35 de miliarde de euro în 2016, putând ajunge la 101 miliarde de euro în 2025, iar economiile respective ar putea fi cu mult mai importante dacă s-ar lua și măsuri de eliminare a subvențiilor dăunătoare mediului. Veniturile potențiale generate în acest fel variază între peste 1% din PIB pe an și puțin peste 2,5% din PIB pe an în 2025, în funcție de statul membru în cauză.

Al doilea studiu analizează diversele legături dintre politica în domeniul mediului și politica economică, inclusiv impactul macroeconomic al inundațiilor, cele mai bune practici pentru sprijinirea IMM-urilor care pun accentul pe utilizarea eficientă a resurselor și cheltuielile cu protecția mediului din toate statele membre. Se estimează că, în perioada 2002-2013, în UE, costul total al daunelor cauzate de inundații a fost de cel puțin 150 de miliarde de euro. Realizarea de investiții în măsuri de reducere a inundațiilor este o măsură extrem de eficientă, al cărei cost mediu este de aproximativ 6 până la 8 ori mai mic decât costul daunelor provocate de inundații. În plus, investițiile în infrastructuri ecologice – și anume restabilirea caracteristicilor naturale care să contribuie la gestionarea și stocarea apei rezultate în urma inundațiilor – ar duce, printre altele, la ameliorarea biodiversității și ar putea contribui la reducerea costurilor de construcție.

Context

Concluziile studiilor vor fi integrate în semestrul european, un mecanism instituit în 2010 pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor economice ale țărilor Uniunii Europene. Semestrul european a constituit un răspuns la criza economică și financiară, ale cărei efecte au fost contracția economică și creșterea șomajului în multe țări din UE. Semestrul european se bazează pe ideea că, întrucât există o integrare puternică între economiile UE, consolidarea coordonării politice poate contribui la stimularea dezvoltării economice a UE, în general.

Prin „ecologizarea semestrului european”, Comisia dorește să se asigure că politicile macroeconomice sunt durabile nu doar din punct de vedere economic și social, ci și din punctul de vedere al mediului. Un studiu anterior în care erau evidențiate beneficiile economice ale protecției mediului, care a analizat capacitatea punerii în aplicare a legislației privind deșeurile de a stimula creșterea ecologică , a arătat că o punere în aplicare integrală ar conduce la economii de 72 de miliarde de euro pe an, ar spori cifra anuală de afaceri a sectorului gestionării și reciclării deșeurilor din UE cu 42 de miliarde de euro și ar crea peste 400.000 de locuri de muncă până în 2020.