Comisia Europeană a făcut publice astăzi două importante iniţiative destinate protejării pădurilor la nivel global. Pachetul legislativ cuprinde o propunere legislativă cu scopul de a reduce riscul apariţiei pe piaţa Uniunii Europene a cherestelei şi produselor de cherestea obţinute ilegal precum şi o Comunicare prezentând propunerea Comisiei în privinţa despăduririlor din pădurile tropicale. Tăierea ilegală de păduri şi defrişările au consecinţe grave asupra mediului, contribuind la schimbările climatice şi la pierderi în ce priveşte biodiversitatea, ameninţând totodată existenţa populaţiilor indigene. Tăierea ilegală de păduri este simptomul unor probleme mult mai mari, cum ar fi lipsa unui sistem de administraţie privind pădurile dar şi o slabă aplicare a legilor deja existente. În contextul negocierilor internaţionale legate asupra protocolului post-2012 privind schimbările climatice, Comisia propune urmărirea obiectivului de a opri pierderile globale privind pădurile până cel târziu în 2030 şi reducerea tăierii pădurilor tropicale cu cel puţin 50% până în 2020.
Comisarul European pentru Mediu, Stavros Dimas a spus: "Pădurile sunt casa a jumătate din speciile pe care le cunoaştem. Când pădurile dispar, acelaşi lucru se întâmplă şi cu o mare parte de plante şi specii, cu consecinţe dezastruoase şi ireversibile. Aceste resurse preţioase joacă de asemenea un rol vital în regularizarea schimbărilor climatice. Tări dezvoltate şi aflate în curs de dezvoltare trebuie să se unească în vederea protejării pădurilor rămase pe glob. Trebuie de asemenea să trimitem un mesaj ferm furnizorilor: masa lemnoasă sau produsele de masă lemnoasă ilegale nu vor fi tolerate pe piaţa Uniunii Europene."
Cele două părţi ale pachetului legislative privind pădurile sunt următoarele:
Legislaţia propusă privind tăierea ilegală de masă lemnoasă
Activităţile ilegale în ce priveşte defrişărea sunt: tăierea, transportarea, vânzarea sau cumpărarea de masă lemnoasă în contradicţie cu legile naţionale. Se consideră ca o proporţie semnificativă – în jur de 19%- din importurile de masă lemnoasă în Uniunea Europeană provine din surse ilegale.
Tăierea ilegală de masă lemnoasă este o problemă majoră cu implicaţii grave asupra mediului înconjurător, incluzând pierderea biodiversităţii, despăduriri şi degradarea pădurilor. Este parte a unei probleme mai largi care cuprinde chestiuni legate de lipsa unei legislaţii privind pădurile dar şi o slabă punere în aplicare a legilor în vigoare, atrăgând după sine consecinţe economice şi sociale.
Comisia Europeană propune un regulament în vederea reducerii la minim a riscului plasării de masă lemnoasă şi a produselor de esenţă lemnoasă provenite din tăieri ilegale pe piaţa Uniunii Europene. Regulamentul propus va obliga comercianţii să identifice ţara de origine a produsului pe care îl vând şi să se asigure că acesta a fost produs în conformitate cu legislaţia din ţara de provenienţă.
Acest regulament va trimite un mesaj puternic operatorilor ce vor să intre pe piaţa Uniunii Europene. Propunere va aduce noi motivaţii pentru gestionarea şi exploatarea legală şi durabilă a pădurilor, mai ales în ţările aflate în curs de dezvoltare interesate în menţinerea şi creşterea exporturilor de masă lemnoasă pe piaţa UE.
Comunicarea privind despăduririle
În prezent, pădurile dispar cu o rată de aproape 13 milioane de hectare anual. Despăduririle sunt responsabile pentru aproape 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră şi au devenit un subiect important în cadrul negocierilor internaţionale în derulare privind noul protocol al Naţiunilor Unite pentru perioada post-2012.
Comisia va pleda în cadrul negocierile internaţionale privind schimbările chlimatice pentru instituirea Mecanismului Global privind Pădurile şi Carbonul. Prin intermediul acestui mecanism, ţările aflate în curs de dezvoltare vor fi recompensate pentru reducerea emisiilor realizate în urma reducerii defrişărilor şi degradării pădurilor.
Comunicarea indică faptul că, în perioada 2013-2020, un anumit nivel de finanţare este necesar la nivelul Uniunii Europene pentru a lupta împotriva despăduririlor. Suma totală va depinde de acţiunile de reducere a acestui fenomen adoptate de către ţările în curs de dezvoltare.
O mare parte a acestei finanţări ar putea proveni din sumele încasate în urma licitării alocaţiilor în cadrul sistemului UE de schimb al cotelor de emisie. Se estimează că dacă 5% din aceste încasări ar fi puse la dipoziţia Mecanismului Global Privind Pădurea şi Carbonul (MGPC), s-ar strânge 1,5 până la 2,5 miliarde de Euro în 2020. În cadrul MGPC, ar putea fi prevăzută o fază pilot cu scopul de a testa incluziunea "creditelor de despădurire" (credite destinate evitării despăduririlor) pe pieţele de carbon, fapt ce ar permite guvernelor să se folosească de aceste credite în vederea atingerii ţintei privind reducerea emisiilor după 2012. Întrucât în viitor această fază iniţială va fi suspusă revizuirii, după 2020 va fi luată în considerare şi posibilitatea ca şi companiilor să li se permită să folosească creditele de despădurire în vederea reducerii emisiilor lor.
Comunicarea subliniază de asemenea nevoia de a întări alte politici legate de păduri precum şi alte politici în domeniul comerţului, energiei, agriculturii, securităţii alimentare şi al cooperării privind dezvoltarea, care pot, direct sau indirect, reduce despăduririle.
Propunerile din cadrul Comunicării ar trebui să fie parte a poziţiei Uniunii Europene susţinută în cadrul conferinţei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice ce va avea loc în decembrie la Poznan precum şi în cadrul negocierilor legate de noul acord privind schimbările climatice care va fi încheiat în decembrie 2009 la Copenhaga.
{mosloadposition user10}
