În cadrul Centennial Talks – Istoria modei, 100 de ani de modă românească, de la Promenada, Maurice Munteanu și invitații săi au ales cinci elemente din moda românească din toate timpurile care au fost împrumutate și promovate de către moda internațională.
Aceștia au dezbătut și cazul cunoscut al IEI românești, probabil cea mai importantă influență transferată de către România modei internaționale, invitații menționând importanța unui cadru legislativ clar privind legea patrimoniului cultural național.
„Este important ca românii din satele românești care au lucrat și au creat haine atât de frumoase să primească recunoaștere. Ca să fim pregătiți pentru astfel de situații și pentru a dispune de creditare, avem nevoie ca aceste bunuri cu valoare excepțională, să fie protejate de legea patrimoniului cultural național. Fără legislație ne lovim de un zid care naște diverse dezbateri, dar finalitatea practic ne aduce la același lucru și anume lipsa unei baze legale”, a spus Maurice Munteanu, Fashion Editor al revistei Elle România și jurat în cadrul emisiunii Bravo, ai stil!
Cele cinci obiecte vestimentare care au inspirat sau au fost preluate de moda internațională sunt:
IA ROMÂNEASCĂ
Lăzile de zestre ale bătrânelor din satele românești ascund, pe lângă alte comori, şi adevărate vedete ale portului femeiesc care au făcut carieră spectaculoasă în moda internaţională: iile. De la designeri celebri, precum Yves Saint Laurent, până la pictori ca Henri Matisse. Ia este, de fapt, o cămaşă tradiţională românească de sărbătoare, confecţionată din pânză albă, bumbac, in sau borangic şi împodobită cu mărgele şi broderii cusute manual la mâneci şi la gât. Se spune că o ie autentică este ușor de recunoscut, deoarece în trecut femeile considerau că perfecțiunea nu îi aparține decât lui Dumnezeu, nu și omului, așa că nu le terminau niciodată. Iile au fost purtate din cele mai vechi timpuri în zilele obișnuite, în care oamenii mergeau la câmp sau îngrijeau animalele, iar în zilele de sărbătoare parcă erau și mai frumoase. Apretate, înflorate și viu colorate sau cu nuanțe discrete, strămoșii noștri purtau iile la nunți, sărbători religioase sau înmormântări cu aceeași mândrie. Probabil de acolo și frumusețea lor.
FOTA ROMÂNEASCĂ
Un obiect indispensabil al costumului național românesc de damă este fota – un dreptunghi din mătase, lână sau catifea, brodat în forme geometrice, florale ori cu dungi orizontale sau ornat cu mărgele, care acoperă (de regulă), partea din față și din spate a fustei. Materialul era pe vremuri țesut la război și în funcție de regiunea de proveniență avea diferite modele și denumiri (catrință, zăvelcă, pestelcă ori zadie).
COJOC ROMÂNESC
Cojocul românesc este o haină de iarnă tradițională, purtată atât de bărbați cât și de femei. Și pentru că pe vremuri era mai dificil să faci față frigului, obiectul vestimentar era confecționat din piele de oaie, cu blana îndreptată spre interior. Bărbații purtau cojoace simple, iar reprezentantele sexului frumos le purtau decorate cu broderie verticale simetrice sau cu mărgele în partea de jos. În funcție de sezon, cojoacele erau adaptate și se confecționau fie doar din pielea animalului, fie fără mâneci. Cojocul pare să fi fost apreciat de-a lungul timpului și de casa de modă Christian Dior, care a împrumutat unele accente tradiționale românești pentru colecția de primăvară din anul 2017.
CUȘMA DE BLANĂ
Cușma sau căciula de blană era purtată în trecut în cele mai geroase zile ale anului. Simplă, confecționată din piele și lână de oaie, aceasta a traversat decenii întregi și s-a modernizat odată cu trecerea timpului. A căpătat accente rusești și designerii au început să o confecționeze și din blană de astrahan, vulpe argintie sau iepure. Cușma de blană a fost o inspirație și pentru casa de modă Prada, care a împrumutat accente tradiționale pentru colecția de toamnă din anul 2017.
ACCESORIILE MARAMUREȘENE
„Zgarda scumpă” sau „zgărdanele” erau cele mai apreciate accesorii în rândul femeilor din Maramureș. Cea din urmă era confecționată din mărgele mici, înșirate strâns și formau un colier (de cele mai multe ori floral) lat de un deget. Purtată numai în zilele de sărbătoare sau la evenimente speciale, „zgarda scumpă” era fabricată din mărgele de corali viu colorate. În zilele noastre, această bijuterie cu origine maramureșeană a fost transpusă într-un accesoriu fashion pe care îl poartă aproape orice femeie care vrea să fie la modă – choker-ul.
Promenada a celebrat joi, 13 decembrie, 100 de ani de modă românească, alături de Maurice Munteanu, fashion editor, Ioana Ciolacu, designer și Ioana Ulmeanu, fashion editor, în cadrul celei de-a treia ediții de Centennial Talks. Invitații au dezbătut evoluția modei de la 1900 până în prezent, tendințele și influențele fiecărei perioade, având ca suport imagini video unice, din arhiva Universității Națională de Arte din București (UNARTE). Filmulețul care prezintă o scurtă istorie a 100 de ani de modă îl puteți viziona aici.
Elemente definitorii pentru fiecare perioadă din istoria modei
Anii ’20 – Fusta cu talie joasă
Anii ’30 – Little Black Dress realizată de Coco Chanel
Anii ’40 – Fusta și sacoul (taiorul), apariție moda New Look, realizată de Christian Dior
Anii ’50 – Rochia cu talie marcată
Anii ’60 – Fusta mini
Anii ’70 – Inscripționarea hainelor și rochiile cu motive florale
Anii ’80 – Volume exagerate, în special la umeri, exces de bijuterii
Anii ’90 – Blugii și elemente reprezentative curentului muzical grunge.
Evenimentul a putut fi urmărit live pe pagina de Facebook a centrului comercial.
