Material de opinie de Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, și Corina Simion, Manager Taxe, Deloitte România
Statele afectate de pandemia de COVID-19 aruncă în luptă un arsenal de măsuri fără precedent, pentru a diminua efectele încă greu de cuantificat atât la nivelul populației cât, mai ales, în economia globală. Pentru a ajuta companiile să surmonteze dificultățile create de noua stare de fapt, cele mai multe state au anunțat măsuri inclusiv în zona fiscală, majoritatea vizând amânarea plății taxelor, în special cele datorate pentru angajați, dar și scutiri de taxe sau de penalități în anumite situații.
În prim-plan stau deciziile care vizează angajații, printre care se află flexibilizarea programului și condițiilor de muncă, cu accent pe munca la distanță, și facilități la plata contribuțiilor sociale pentru angajatori.
Spre exemplu, Germania a anunțat un program de combatere a efectelor pandemiei axat pe patru piloni, respectiv flexibilizarea condițiilor de muncă pentru angajați, protejarea lichidităților companiilor prin amânarea plății unor taxe și reducerea plăților anticipate, accesul firmelor la împrumuturi garantate de stat, cu dobândă foarte redusă (autoritățile susțin că suma acordată pentru finanțarea companiilor este nelimitată), iar al patrulea pilon este reprezentat de întărirea coeziunii economice la nivel european.
Cehia a anunțat, de asemenea, măsuri pentru sprijinirea companiilor aflate în dificultate. Printre cele mai importante se numără acordarea de împrumuturi fără dobândă firmelor afectate de pandemie. În plus, se acordă o serie de facilități fiscale companiilor, cum ar fi scutirea de penalități pentru cele care întârzie depunerea declarației de impozit pe profit, dar nu mai mult de 1 iulie 2020 (termenul actual este 1 aprilie), și, implicit, amânarea termenului de plată cu trei luni, fără documentație suplimentară.
În cazul altor declarații fiscale depuse cu întârziere, pentru a fi scutiți de penalități, contribuabilii vor fi obligați să demonstreze că întârzierea declarării, respectiv a plății, a fost cauzată de pandemia de COVID-19.
Poate una dintre cele mai importante măsuri pentru firmele afectate de pandemie este anunțată de Polonia, care oferă firmelor posibilitatea de a deduce pierderea fiscală înregistrată în 2020 din veniturile realizate în 2019. În plus, autoritățile poloneze anunță scutiri de penalități și înlesniri la plată în diverse situații, dar și extinderea schemelor de ajutor de stat.
Ungaria acționează în sprijinul mediului de afaceri prin intermediul sistemului bancar. Banca Centrală a Ungariei a solicitat băncilor comerciale să aplice un moratoriu (amânare) la plata ratelor pentru companiile afectate de criză. În schimb, va înlesni condițiile pentru furnizarea de lichidități pentru bănci, cu scopul de a finanța economia, și va acorda, la rândul său, o amânare la rambursarea creditelor acordate prin schema națională de finanțare a IMM-urilor.
La rândul său, Spania acordă facilități de finanțare pentru firmele din turism, amână plata taxelor și a ratelor la credite pentru IMM-uri. Mediul de afaceri așteaptă totuși, în curând, noi măsuri de la autorități menite să combată efectele negative ale situației curente.
Măsurile luate în Franța constau, de asemenea, în amânarea plății taxelor și a contribuțiilor sociale pentru angajați și acordarea de garanții de stat pentru creditarea companiilor. În plus, autoritățile franceze au anunțat că vor acorda reduceri de taxe, însă pe baza unei analize de la caz la caz, și nu vor percepe penalități firmelor care înregistrează întârzieri în executarea lucrărilor din contractele încheiate cu statul.
Italia, a doua cea mai afectată țară din lume de pandemie, a decis amânarea plăților scadente până la 30 aprilie 2020 și suspendarea plății contribuțiilor sociale și a impozitelor cu reținere la sursă până la 31 martie pentru firmele din turism. Totodată, autoritățile vor acorda, prin intermediul Agenției de stat Invitalia, credite pe 12 luni companiilor, în condiții avantajoase. În plus, se va suplimenta fondul de garantare pentru IMM-uri pe o perioadă de un an.
Mare Britanie pune la dispoziția mediului de afaceri o schemă de finanțare (împrumuturi și garanții) în valoare de 330 de miliarde de lire sterline pentru a combate efectele coronavirusului. În plus, se acordă granturi firmelor mici, de până la 25.000 de lire sterline, iar băncile pot suspenda pentru trei luni plata ratelor la creditele ipotecare pentru cei afectați de pandemie. În piața muncii, autoritățile au relaxat legislația referitoare la plata concediilor medicale.
În Statele Unite ale Americii, autoritățile au recurs la rețeta deja clasică pentru a finanța economia, respectiv au redus dobânda de politică monetară, în două trepte, până aproape de zero, și au lansat un amplu program de relaxare cantitativă de 700 de miliarde de dolari.
Coreea de Sud, țara care este văzută ca un model în lupta cu COVID-19, a adoptat numeroase măsuri pentru protejarea mediului de afaceri. În cazul IMM-urilor, autoritățile coreene au decis, printre altele, extinderea termenelor de plată a taxelor până la un an, suspendarea acțiunilor de control, iar pentru firmele din turism se aplică scutirea de la plata taxelor pe proprietate în cazul unităților de cazare și extinderea termenelor de plată, concomitent cu posibilitate eșalonării plăților. Pentru companiile exportatoare se acordă facilități la plata taxelor vamale.
Acestea sunt, în linii mari, măsurile anunțate de câteva țări afectate de pandemie, însă ele cu siguranță vor suferi modificări în funcție de evoluția de ansamblu a economiei.
Și în România, ANAF a anunțat o serie de măsuri fiscale menite să întâmpine nevoile contribuabililor, printre care și amânarea declarațiilor fiscale cu termen de depunere în 25 martie, facilitarea operațiunilor de rambursare a TVA și suspendarea acțiunilor de inspecție fiscală. Separat, a fost publicat și un proiect de modificare a Codului Fiscal care propune prorogarea altor termene pentru depunerea declarațiilor fiscale, însă doar pentru anumite industrii.
Comparând măsurile vehiculate de autoritățile din România cu cele din alte jurisdicții, nu excludem o suplimentare a acestora în funcție de evoluția situației și adoptarea lor oficială, având în vedere că în prezent sunt în faza de propunere.
Deși natura evenimentelor cere soluții rapide, acestea ar trebui să fie însoțite și de o analiză de impact asupra bugetului de stat, cât și asupra beneficiarilor. Nu întâmplător ne uităm la practicile pe care alte țări le adoptă, acestea putând fi un reper și pentru legiuitorul român.
