Din iulie până la finalul lunii septembrie, vizitatorii București Mall pot vizita în incinta centrului comercial expoziția Mari români și invențiile lor celebre, organizată cu ocazia Centenarului. Acest nou proiect cultural și educațional al primului centru comercial modern din România se desfășoară în parteneriat cu Asociația Edit. Prima sa componentă constă într-o serie de exponate dedicate celor mai importante invenții create de români, invenții care au marcat istoria omenirii din ultima sută de ani.
Cele mai impresionante dintre acestea sunt cele trei avioane din zona cupolei, care simbolizează capitole revoluționare pentru istoria aviației mondiale. Astfel, exponatele reproduc modelele brevetate de pionierii români din domeniu – Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă. Vizitatorii București Mall vor putea astfel vedea reprezentări ale primului aparat de zbor din lume, ale primului avion pilotat în România și ale primului avion cu reacție.
Expoziția mai aduce în prim-plan obiecte reprezentative pentru alți inventatori români: stiloul, creat de Petrache Poenaru, scaunul ejectabil, conceput de Anastase Dragomir, penicilina, descoperită de Victor Babeș și Gerovital, formula tinereții veșnice, brevetat de Ana Aslan.
Realizarea acestei expoziții a durat peste 2500 de ore și a necesitat munca unei echipe de 34 de persoane, care a folosit pentru crearea obiectelor 10 tipuri diferite de materiale, de la lemn și metale până la fibră de sticlă.
Proiectul Mari români și invențiile lor celebre va include și o serie de workshop-uri săptămânale dedicate publicului larg. Acestea vor avea loc la București Mall în luna august si septembrie și se adresează vizitatorilor centrului comercial interesați de inventica românească, indiferent de vârstă, cărora mallul le propune un nou tip de entertainment, bazat pe activități culturale. La workshop-uri vor susține prelegeri experți în domeniu și reprezentanți ai diverselor muzee din București și ai unor ONG-uri. Intrarea la workshop-uri va fi gratuită.
Acest proiect își propune să redescopere în anul Centenarului români care au marcat prin descoperirile lor revoluționare nu numai istoria națională, dar și pe cea mondială.
Pionierii aviației
Traian Vuia și-a construit propriul aparat de fotografiat în timpul liceului. A abandonat Școala politehnică din cauza condițiilor financiare, înscriindu-se la Drept. A profesat pentru scurt timp în Banat, perioadă în care a strâns bani pentru a-și urma visul. În 1902, pleacă în Franța. Ar fi construit prima „mașină de zbor” în anii 1901 – 1902. La începutul Primului Război Mondial, a fost internat de francezi în lagăr ca supus austro-ungar. A lucrat apoi la Biroul de Invenții al Ministerului de Externe al Franței, dar a coordonat și repatrierea prizonierilor români de război din Franța (cei originari din Ardeal, care au luptat în armata austro-ungară,).
Cât despre Aurel Vlaicu, în 1911, la aniversarea a 50 de ani de existență a Asociației Astra, el a realizat un zbor demonstrativ în Câmpia Libertății din Blaj. La aterizare, pilotul și cei prezenți au constatat că, dintre cele patru șuruburi ale nacelei, trei s-au desprins în timpul zborului.
Henri Coandă a construit prima machetă de avion la 19 ani și a absolvit Școala superioară de aeronautică franceză ca șef de promoție. La 24 de ani era director al Uzinelor „Bristol Aeroplane Company” din Marea Britanie. A deținut peste 240 de brevete. De remarcat și efectul Coandă (devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafețelor curbe), observat de inventator în timpul zborului cu avionul Coandă-1910, primul avion cu reacţie din lume, dar și că a lucrat pentru NASA.
Inventatori celebri
Petrache Poenaru a fost unul dintre primii bursieri români trimiși la studii în Occident. A studiat 10 ani în Austria, Franța și Paris. A fost „grămătic” (secretar) al lui Tudor Vladimirescu în timpul revoluției din 1821, participând și la aceea din 1848. Unul dintre fondatorii școlilor tehnice și de agronomie din Țara Românească. În 1837, a tipărit prima Geometrie în limba română. La originea invenției sale, s-a aflat necesitatea, mama – invențiilor (adică nevoia de a-și transcrie cursurile). Totodată, Poenaru este primul român care a călătorit cu trenul.
Victor Babeș a scris unul dintre primele tratate de bacteriologie împreună cu Victor Cornil, a redactat 700 de articole și a identificat peste 46 de microbi. Preocupările lui principale vizau studiul turbării, tuberculozei, pelagrei și al leprei. Babeș a făcut primul vaccin antirabic din România. Totodată, a fost numit profesor la Universitatea din București printr-o lege specială a statului român.
Admiratoare a lui Aurel Vlaicu, Ana Aslan și-a dorit să devină pilot. A ales în cele din urmă Facultatea de Medicină împotriva voinței familiei sale. Ca să își convingă rudele s-o lase să urmeze cursurile, a făcut greva foamei timp de trei zile.
Bucureștiul iluminat
Primele surse de iluminare publică din Capitală au apărut la începutul secolului XIX pe marile artere ale orașului și pe străzile unde se aflau locuințe boierești. Erau „șomoioage” impregnate cu păcură sau rășină. Din 1828 – 1829, sunt introduse felinare, amplasate pe o parte sau alta la o distanță de 20 de metri. Sursa de foc (combustibil) era formată din untdelemn sau untură de pește. La 1853 existau în București 708 de lămpi. Lămpile cu țiței distilat au fost utilizate în iluminatul public din București de la 1 aprilie 1857.
