Concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa pentru al doilea trimestru al lui 2013
Date economice slabe şi rata ridicată a şomajului continuă să afecteze Europa. Criza financiară şi economică nu a fost încă depăşită, deşi recesiunea nu a mai crescut în unele ţări europene. Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, care oferă o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică, veniturile şi dorinţa de cumpărare în rândul consumatorilor din 12 ţări europene.
Discuţiile în Uniunea Europeană (UE) au continuat să fie dominate de criza financiară din al doilea trimestru al lui 2013. Ca rezultat, aderarea Croaţiei la UE pe 1 iulie aproape că nu a fost menţionată. Dezbaterile se ocupă din ce în ce mai mult de modul de reducere a munţilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, până acum au existat două păreri destul de diferite şi ireconciliabile. Pe de o parte, Germania şi alte ţări din Europa de Nord susţin menţinerea unui curs stringent de austeritate şi consolidare. Pe de altă parte, ţările din Europa de Sud și de asemenea Fondul Monetar Internaţional (FMI) insistă asupra implementării stimulentelor pe termen scurt în locul reducerilor cheltuielilor. După părerea lor, economia unei ţări trebuie să îşi ia mai întâi avânt ca cetăţenii săi să îşi găsească de muncă şi realiza un venit înainte să îşi poată plăti datoriile şi adresa măsuri structurale.
În prezent, se pare că rezultatul va fi o combinaţie a acestor două cursuri de acţiune. În consecinţă, Franţa şi Spania au câştigat încă doi ani în care să îşi reducă nivelul datoriilor sub pragul de deficit, care a fost stabilit la 3 procente din produsul intern brut (PIB). Se preconizează că Italia va fi scoasă din procedura de deficit excesiv, la fel ca şi Ungaria, Letonia, Lituania şi România. În lumina ratelor ridicate de şomaj în aceste ţări, Bruxelles nu vrea să le împovăreze peste măsură, ci să le recunoască eforturile. Cu toate acestea, Comisia Europeană (CE) continuă să insiste asupra reformelor structurale, în special în cadrul pieţelor de muncă, sistemelor de pensii şi a economiei în general.
Între timp, în întreaga Europă cresc speranţele că se va încheia criza financiară pe termen mediu. Eurozona continuă să fie în recesiune, dar în comparaţie cu trimestrul final al lui 2012, situaţia economică este un pic mai bună. Banca Centrală Europeană (BCE) vede de asemenea indicii ale unei redresări treptate începând cu sfârşitul anului, dar încă nu preconizează o adevărată creştere economică. Valorile sistemului de avertizare timpurie ale Indicelui de cumpărare a managerilor al Institutului Markit s-au îmbunătăţit clar pentru toate ţările din Eurozonă. Indicele de cumpărare a managerilor este considerat un indice timpuriu de mare încredere deoarece datele sunt compilate din studii de piaţă şi prin urmare este mai la zi decât statisticile oficiale. Acesta include date concrete ca de exemplu producţia, rata de angajări şi preţurile. În Franţa, valoarea s-a ridicat la 46,4 puncte în loc de 45,5 puncte cum a fost preconizat. Indicele pentru Italia s-a ridicat la 47,3 puncte în iunie, nu doar la 46,2 puncte preconizate. În Spania indicele s-a ridicat în mod impresionant la 48,1 puncte, cea mai ridicată valoare în 24 de luni şi deasupra valorii preconizate de 45,5. Indicele Regatului Unit s-a stabilit acum ferm deasupra valorii de 50 puncte, ceea ce desemnează o creştere economică, şi în prezent măsoară 51.3 puncte.
Europa de Est: statele trebuie să investească în creşterea economică
Evoluţia situaţiei din ţările Europei de Est demonstrează cât de dificil este de echilibrat austeritatea şi investiţiile. În trecut, ţările predominant fost-comuniste s-au concentrat cu atenţie asupra economisirilor. Cu toate acestea, recent, politica de reducere cheltuielilor a fost folosită în detrimentul acestor ţări. În primul trimestru al lui 2013 creşterea economică a fost minimă în Polonia şi criza economică în Cehia s-a deteriorat în mod evident. În contrast, Ungaria a reuşit să iasă din recesiune dar prin procedura sa a ignorat dictatul de austeritate de la Bruxelles.
Bulgaria a avut succes cu măsurile de austeritate. Guvernul ţării celei mai sărace din UE a implementat o reducere totală a cheltuielilor din administraţia publică de 15 procente. Acesta a îmbunătăţit considerabil situaţia financiară a ţării. Datoria publică este în prezent aproape 20 de procente din PIB. Deficitul bugetar este mai mic de 2 procente din producţia economică. Pe de altă parte, rata şomajului s-a ridicat la valori cu două cifre şi creşterea economică a stagnat, şi ca urmare aproximativ 20 de procente din populaţie trăiesc acum în sărăcie. În urma alegerilor, noul prim-ministru a anunţat imediat măsuri de stimulare a economiei şi combaterea sărăciei. Acesta doreşte să se îndepărteze de politica de austeritate a guvernului anterior şi să ajute populaţia săracă începând cu readucerea economiei interne pe calea cea bună. Primele măsuri anunţate includ majorarea subvenţiilor de încălzire şi a indemnizaţiei de concediu de maternitate. Pensiile şi salariile funcţionarilor de stat vor fi şi ele majorate. În plus, a fost iniţiată şi o reformă a legii electorale.
Cehia se află în continuare în recesiune. Producţia economică a ţării a scăzut cu 1,3 procente în primul trimestru al lui 2013. În prezent rata şomajului este 7,3 procente. Pentru a stimula economia, FMI a recomandat ca ţara să abandoneze temporar programul de strictă austeritate şi să investească în economie pentru a o readuce pe creştere. Cu toate acestea, guvernul ceh a ales să îşi menţină cursul de acţiune. Intenţionează ca anul acesta să reducă noua datorie sub pragul de 3 procente pentru prima dată în 15 ani.
România:
Dorinţa de cumpărare: -22,5 puncte
Aşteptările privind starea economiei: -16,1 puncte
Aşteptările privind veniturile: – 5,3 puncte
Dorinţa de cumpărare: austriecii sunt foarte afectaţi de inundaţii
În cele mai multe ţări europene cetăţenii sunt încă obligaţi să îşi controleze finanţele îndeaproape şi să opereze un buget foarte strict. Germanii (36,5 puncte), austriecii (11,6 puncte) şi bulgarii (2,6 puncte) sunt destul de cheltuitori. În contrast, consumatorii fac economii drastice în Italia (-49.0 puncte), Portugalia (-43,2 puncte) şi Franţa (-42,2 puncte).
Una dintre cele mai sărace ţări din Europa de asemenea continuă să se zbată cu date economice slabe. În primul trimestru al lui 2013, PIB-ul în România a crescut cu 0,7 procente de la trimestru la trimestru şi 2,6 procente de la an la an. Cu toate acestea rata şomajului continuă încă să crească. Potrivit statisticilor Eurostat, acum este de 7,5 procente. Rata inflaţiei urcă şi ea. În prezent este 4,4 procente şi ca atare este una dintre cele mai ridicate din Europa. Aceasta afectează dorinţa de cumpărare a românilor. Multe persoane se bazează deja pe fructele şi legumele din grădinile proprii şi sunt afectaţi mai ales dacă urcă şi preţurile alimentare. Banii nu acoperă prea mult în afara articolelor esenţiale de zi cu zi. Prin urmare indicele a scăzut la -22,5 puncte.
Regatul Unit este una din puţinele economii în Europa care a înregistrat o creştere economică în primul trimestru. Potrivit Camerei de Comerţ Britanice, a crescut cu 0,3 procente. O creştere economică de 0,9 procente este preconizată pentru întregul an 2013. Alţi experţi economici preconizează o creştere şi mai substanţială. În mod corespunzător, Indicele de cumpărare a managerilor a crescut la 51,3 puncte în mai şi prin urmare a însemnat o revenire la creştere. Diverse reforme guvernamentale au scopul de a stimula din nou economia. Rata şomajului de asemenea a fost destul de stabilă în ultimul an şi în prezent este 7,8 procente. Ţinând cont de aceşti factori, britanicii privesc din nou viitorul cu mai mult optimism. Deşi consumatorii încă nu sunt dornici să investească în produse cu valoare ridicată, starea de spirit s-a îmbunătăţit considerabil. Dorinţa de cumpărare a revenit de la valoarea interimară scăzută din august 2012 (-51,5 puncte) la -29.5 puncte în prezent. Această valoare este cea mai ridicată din decembrie 2010.
După ce dorinţa de cumpărare a revenit considerabil în Austria până în mai (24,1 puncte), a scăzut brusc la 11,6 puncte în iunie. Acest lucru se poate atribui mai ales inundaţiilor severe care au afectat în mod predominant Austria, Cehia şi Germania la începutul lui iunie. Râurile revărsate şi alunecările de teren la munte au produs devastări considerabile în mica ţară alpină. Nu se pot anticipa încă toate consecinţele inundaţiilor. Cu toate acestea, impactul mai ales asupra regiunilor turistice va fi probabil considerabil. Austriecii vor trebui să înlocuiască multe articole din gospodărie să îşi renoveze casele, şi în unele cazuri chiar să le reconstruiască din temelii. Acesta înseamnă că vor fi puţini bani rămaşi pentru alte investiţii. Până la a doua jumătate a anului aceste cheltuieli necesare vor stimula economia.
Aşteptările privind starea economiei: în urma îndepărtării de programul de austeritate, italienii speră în redresarea economiei
Consumatorii din Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit sunt încrezători că economia se va redresa până la sfârşitul anului. Dar în Europa de Est aşteptările privind starea economiei au stagnat la un nivel scăzut. Speranţa într-o creştere economică revine dar foarte încet atât în Portugalia (-43,0 puncte) cât şi Grecia (-33,9 puncte). La -30,4 puncte în mai, indicele pentru Grecia a avut valoarea cea mai ridicată din aprilie 2010. Franţa continue să lupte împotriva crizei şi va trebui să îndure mai întâi reforme dure înainte ca economia să crească din nou. Ca atare ţara a înregistrat şi cele mai scăzute cote la aşteptările privind starea economiei, cu un indice de -48,7 puncte. Nivelul de pesimism al consumatorilor din Portugalia (-43,0 puncte) este asemănător cu cel al consumatorilor din Grecia (-33,9 puncte). Perspective ceva mai bune în privinţa dezvoltării economice în următoarele luni au în prezent germanii, (1,1 puncte), austriecii (-6,9 puncte) şi bulgarii (-10,7 puncte).
În Italia, indicele legat de aşteptările privind starea economiei a crescut semnificativ la 9,3 puncte. În mai avea încă valoarea de -32,3 puncte. Dar un număr de schimbări în metodologia de studiu constituie motivul principal al acestei îmbunătăţiri. Prin urmare nu este posibil să comparăm datele din prezent cu rezultatele anterioare. Cu toate acestea, italienii au mai multe speranţe decât până acum. Noul guvern a anunţat recent că abandonează programul de strictă austeritate şi că nu intenţionează să introducă majorări de impozite sau alte reduceri de cheltuieli anul acesta. Italienii speră ca aceasta să stimuleze suficient economia şi să permită ţării să iasă din recesiune, mai ales că reformele iniţiate au îmbunătăţit de fapt multe din condiţiile generale. De exemplu, competitivitatea firmelor italiene s-a îmbunătăţit în mod semnificativ.
Consumatorii din Spania speră şi ei că economia îşi revine şi că eforturile stringente de economisire au în sfârşit un impact de durată. Indicele este acum -24,4 puncte, cea mai ridicată valoare din februarie 2012. De multe luni reformele şi măsurile de austeritate din Spania au fost lăudate de către troica, cuprinzând CE, BCE şi FMI. Dar recesiunea încă nu a fost depăşită. După -1.4 procente în 2012, se preconizează că producţia economică a ţării va scade din nou anul acesta, cu aproximativ 1,5 procente. Datoria continuă să crească şi guvernul trebuie să insiste cu politica sa strictă de economisire. Cu vara se ridică şi numărul de angajări în industria turismului. Deşi rata şomajului are valoarea record de aproximativ 27 de procente, numărul de persoane înregistrate ca şomeri în luna mai a fost considerabil de scăzut în comparaţie numărul anticipat. Întreaga ţară speră că un sezon turistic bun va ajuta Spania să mai iasă puţin din criza economică.
Împreună cu troica, guvernul Portughez a stabilit un nou program de reducere a cheltuielilor pentru a ajuta economia să îşi ia din nou avânt pe termen mediu. Ca parte a acestui program, săptămâna de lucru se va prelungi de la 35 la 40 de ore de lucru şi vârsta de pensionare se va ridica la 66 de ani. Aceste măsuri ar trebui să contribuie la reducerea deficitului naţional sub pragul UE de 3 procente până la sfârşitul lui 2015. În ciuda protestelor continue la adresa măsurilor guvernamentale de reducere a cheltuielilor, consumatorii au clar încredere că recesiunea poate fi depăşită pe termen mediu. Aşteptările privind starea economică au rămas la cel mai scăzut nivel la -43 puncte. Cu toate acestea, valoarea indicelui a revenit de la nivelul cel mai scăzut de -57,1 puncte în septembrie 2012 şi s-a stabilizat în ultimele câteva luni. Tendinţa este de uşoară creştere.
Aşteptările privind veniturile: francezii se pregătesc pentru vremuri grele
În cele mai multe ţări, aşteptările consumatorilor în privinţa veniturilor s-au stabilizat, dar rămân la un nivel relativ scăzut. În urma unei uşoare scăderi în martie, aşteptările privind veniturile s-au îmbunătăţit din nou în Germania. Doar Franţa cunoaşte o deteriorare continuă. Consumatorii francezi anticipează cele mai mari reduceri de salariu rezultând în cea mai coborâtă valoare a indicelui în Europa, la -57,4 puncte. Situaţia este puţin mai bună în Portugalia (-43,6 puncte) şi Grecia (-41,4 puncte). Germanii (36,2 puncte), cehii (8,4 puncte) şi austriecii (-3,2 puncte) anticipează venituri în creştere sau cel puţin stabile.
În Franţa, se recunoaşte din ce în ce mai mult că este nevoie de reforme cuprinzătoare pe piaţa forţei de muncă şi în întreaga societate ca să existe vreo speranţă de ieşire din criza economică. Guvernul a anunţat recent un nou program de austeritate care facilitează reducerea datoriei şi a cheltuielilor cu 1,5 miliarde în 2014 comparativ cu 2013. Pentru populaţie, aceasta înseamnă impozite şi contribuţii majorate, ore mai lungi de lucru pentru acelaşi venit şi o vârstă mai ridicată la pensionare. În plus, rata şomajului creşte la noi valori record de la lună la lună. În prezent, aceasta este de 10,4 procente. Prin urmare, aşteptările privind veniturile se îndreaptă într-o singură direcţie: în jos. În mai, indicele a atins valoarea cea mai scăzută înregistrată vreodată, -60,8 puncte. În iunie, valoarea a crescut cu puţin, dar şi acum se află la -57,4 puncte.
Aşteptările în privinţa veniturilor în Cehia şi-au revenit în mod semnificativ de la începutul anului. În ianuarie, indicele era încă -32.4 puncte, dar acum a crescut la 8,4 puncte. Un factor cheie în creşterea valorii indicelui este constituit cu siguranţă de evoluţia pozitivă în piaţa forţei de muncă în ultimele luni. Rata şomajului a scăzut cu 0,5 procente din martie. Potrivit statisticilor naţionale, rata şomajului a fost 7,5 procente în mai. La sfârşitul lui iunie, premierul Petr Nečas a fost forţat să îşi dea demisia în urma unui număr de scandaluri. Consumatorii speră să aibă curând un nou guvern care să poată implementa reformele necesare. În plus, FMI sfătuieşte ţara să abandoneze programul său anterior de austeritate şi să genereze stimulente pentru a cataliza noi creşteri economice.
În Grecia, măsurile dure de austeritate încep să dea rezultate. Economia este încă în recesiune, dar cifrele de creştere negativă se îmbunătăţesc. În plus, reformele pentru redresarea economiei încep să aibă efect, deşi aceasta nu se reflectă încă în scăderea ratei şomajului. Dar sezonul de vară pare că va atrage 17 milioane de turişti – mai mulţi ca niciodată. Grecii au prin urmare speranţa legitimă că piaţa forţelor de muncă se va îmbunătăţi cel puţin în lunile de vară. O altă rază de speranţă pentru greci este dezbaterea privind încă o reducere a datoriei. Mulţi gândesc că fără astfel de măsuri ţara nu va putea supravieţui pe termen lung. Ca rezultat al acestor diverse aspecte, consumatorii se aşteaptă la uşoare creşteri în venituri. În prezent, indicele este -41.4 puncte şi se stabilizează. A crescut în mod constant din septembrie anul trecut, când ajunsese la -57 puncte.
