Asociația Forumul Artelor Vizuale, inițiator al Festivalului Eforie Colorat, în parteneriat cu DP World în România, derulează programul “LOVE # ABUSE”, o campanie pentru conștientizarea violenței împotriva femeilor.
Lansat la finalul lunii mai, în cadrul acestui program au fost organizate o suită de ateliere educative pentru tinerii de la Liceul Carmen Sylva, evenimente care încurajează o cultură a respectului și a egalității și pun bazele pentru o societate care să-i garanteze fiecărui om drepturile fundamentale.
Victime ale agresiunilor domestice au fost implicate într-un program de asistență specializată, primind sprijin emoțional și material pentru a-și depăși traumele și pentru a-și reconstrui viața.
În cadrul campaniei, DP World în România a găzduit o serie de workshop-uri cu teme diverse, de la violența în mediul business, la egalitatea de gen sau importanța sănătății mentale. Întâlnirile au fost coordonate de Monica Iuliana Popescu și Sava Nicu Ionel, terapeuți, doctori în științe psihologice.
Rezultat al inegalităților persistente, al abuzului de putere și al practicilor injuste, violența împotriva femeilor continuă să fie una dintre cele mai notabile încălcări ale drepturilor omului din toate societățile, independent de granițele sociale, economice sau naționale. O lege veche de când lumea, pandemică în anul crizei sanitare, regula celui mai puternic lasă urme adânci în multe vieți. Dacă n-o numești, nu există. Evoluează în crescendo și nu dispare de la sine. Violența domestică apare pe ruinele unei fortărețe de nisip, într-o casă care eșuează să devină cămin, refugiu, centrul de securitate și echilibru al unui om. Se poate ivi oricând pe parcursul unei vieți și poate avea o mie de chipuri, de la violență verbală și fizică sau abuz emoțional, la violență sexuală, abuz psihologic sau financiar. Poate lua multe forme, unele zgomotoase și șocante, altele tăcute și greu de dovedit. Cel mai adesea, toate aceste nuanțe fuzionează, însoțind declinul unui om, o perioadă în care identitatea lui se șterge treptat, iar puterea de a-și decide propriul drum dispare. De-a lungul unui an, mii de femei sunt atacate în România. Din când în când, câte una își pierde viața și o avalanșă de mărturii inundă rețelele, în timp ce voci diverse cer schimbarea. Indignarea se estompează apoi treptat, iar în ecourile ei se pierd, nespuse, mii de alte istorii, ale femeilor agresate pe stradă, în mijloacele de transport, la locul de muncă sau în drum spre casă. Cele mai multe sunt maltratate acasă, acolo unde rude, soți sau parteneri se transformă în agresori, uneori atât de brutali încât fac ca firul unui destin să se rupă pentru totdeauna. Există agresiuni online sau offline, hărțuire în spațiul public, vătămări fizice și psihice care afectează o ființă umană. Amenințările sunt și ele violență, la fel și constrângerea sau lipsirea de libertate atât în viața publică, cât și în cea privată.
“Dacă acest flagel este conștientizat, dacă se vorbește despre asta, puterea lui se diminuează. Cu susținerea potrivită, încetul cu încetul, o persoană care uitase cine este își recapătă identitatea. Pe măsură ce redevine cine era, începe să fie curioasă, începe să exploreze, începe să vrea mai mult și începe să lucreze. Internetul ne pune la dispoziție orice informație, despre centre de urgență la care poți suna să ceri ajutor. În acest fel, o problemă strictă de familie devine una comunitară. Chiar dacă te-ai izolat, chiar dacă ți s-a repetat că nu e bine să vorbești și că rufele se spală în familie, totuși trebuie să spui cuiva. Dacă spui, cineva te aude. Iar dacă cineva te ascultă… ești mai bine. Dacă te înțelege, te ajută. Iar dacă te ajută, ești salvat” Monica Iuliana Popescu, doctor în psihologie, coordonator al ședințelor de consiliere terapeutică destinate victimelor abuzului.
Într-un așezământ local funcționează, începând din luna mai, un grup de sprijin, care oferă, gratuit, ședințe săptămânale de consiliere terapeutică, coordonate de Monica Iuliana Popescu, doctor în psihologie, un profesionist cu experiență certificată prin numeroase premii și distincții, a cărei muncă de cercetare este adesea prezentată în publicaţii, conferinţe sau seminarii. Femei, victime ale abuzului domestic, învață aici să-și reconstruiască viața. Copiii care au crescut în medii violente au și ei nevoie de sprijin emoțional și psihologic pentru a face față traumelor și pentru a-și gestiona emoțiile. Terapia individuală sau de grup poate fi utilă în abordarea problemelor specifice cu care se confruntă acești copii, precum anxietatea, depresia sau tulburările de stres post-traumatic. În plus, un spațiu sigur și lipsit de judecată, în care copiii să se poată exprima și să se poată conecta cu alți copii care au trecut prin aceeași experiență, poate fi benefică. Un grup de 11 copii proveniți din medii violente, cu vârste cuprinse între 1.7 – 11 ani, sunt asistați în cadrul acestui program prin activități potrivite vârstelor lor, dublate de metode specifice terapiei de recuperare: art-terapia, ludoterapia, ergoterapia, meloterapia, joc de rol, joc simbolic, activități de mișcare, activități de socializare și stimulare senzorială. Asistența terapeutică a minorilor este asigurată de psihologul si art-terapeutul Elena Vranciu.
“În inconștientul colectiv, violența ar putea să pară o realitate familiară, de vreme ce timp de secole aceasta a fost metoda prin care au fost stabilite regulile sociale. Nu există, însă, niciun argument care să justifice o agresiune, nici măcar marile valori, precum adevărul sau dreptatea. Studiile realizate la nivel mondial arată că femeile sunt bătute sau ucise mai frecvent decât bărbații, cel mai adesea de partenerii lor de viață sau de membrii familiilor lor. Din totalul incidentelor la nivel global, 38 la sută se petrec în cadrul domestic. Invers proporțional cu aceste statistici, actele de violență împotriva femeilor sunt printre cele mai subraportate și cele mai puțin susceptibile de a avea o finalitate legală. Supraviețuitoarele se confruntă adesea cu piedici sistemice, ca urmare a stereotipurilor de gen, care antrenează adesea blamarea victimelor și răspunsurile inadecvate ale instituțiilor, ceea ce duce la victimizare secundară. O formă aparte de violență este cea psihologică, mută, greu de identificat, dar care are consecințe în timp și se instalează insidios, lăsându-ți mereu impresia că ai păstra controlul. Are două caracteristici interesante. În primul rând, o trăim din copilărie, începând cu procesul de introiectare a normelor și regulilor, care pentru mulți este un drum accidentat. A doua caracteristică a acestei forme de agresiune este că ea este prezentă în toate celelalte forme de violență. Unde există violență fizică, sigur violența psihologică s-a instalat demult”.
Monica Iuliana Popescu,
doctor în psihologie,
coordonator al ședințelor de consiliere terapeutică destinate victimelor abuzului
Interviu cu coordonatorul ședințelor de consiliere terapeutică destinate victimelor abuzului, psiholog Monica Iuliana Popescu:
“Visând la o lume mai bună, dorim să fim parte din rețeaua care asigură educația și promovarea acestei cauze”
Lansată la finalul lunii mai, campania “LOVE # ABUSE” va fi derulată până în luna august 2023 și include o suită de evenimente care reunesc la malul mării experți în psihologie și asistență socială, activiști, diverse categorii de specialiști în comunicare și autorități. Invitații își întâlnesc publicul în grădina de vară sau în centrele educaționale din Eforie Sud și Techirghiol. De-a lungul ultimelor două luni, un grup de 60 de elevi de la Liceul local Carmen Sylva a fost invitat la o serie de ateliere în care, într-un discurs adecvat vârstei lor, au inventariat concepte civice contemporane, pornind de la definițiile violenței împotriva femeilor și modalitățile prin care o identificăm, spre cunoștințe practice, cum ar fi cui ne adresăm dacă suntem victimele unui abuz sau cum intervenim dacă observăm astfel de cazuri. Profesioniști din domeniul drepturilor omului și experți afiliați centrelor de studiu dedicate violenței de gen adaugă informații prețioase acestor ateliere tematice. Într-o structură dinamică și interactivă, atelierele au devenit un cadru de experimentare, în care adolescenții, folosind materiale video non-explicite, au trecut în revistă diferitele situații de violență, încurajați să-și exprime, în mod argumentat, opinii.
“Violența domestică are un impact semnificativ asupra indivizilor, familiilor, comunităților și societății în ansamblu și subminează demnitatea umană și, în cele din urmă, dezvoltarea economică a unei comunități. Este o încălcare a drepturilor omului și o manifestare a inegalității de gen, perpetuată de structuri de putere cu viziuni patriarhale sau de vechi norme culturale, care acordă statut prioritar bărbaților. Efectele sale sunt de amploare și pot avea impact imediat și pe termen lung, afectând bunăstarea fizică, psihologică și socială. Am lansat această campanie pentru a ridica gradul de conștientizare cu privire la violența împotriva femeilor. Printre obiectivele noastre se numără educarea tinerilor pentru o mai bună înțelegere a tuturor formelor de abuz și pentru cunoașterea căilor de acțiune în cazul agresiunilor bazate pe gen. Demersul nostru se adaugă efortului tuturor celor care vizează o schimbare la nivel cultural și, în consecință, și în comportamente, pentru a balansa acele tipuri de dezechilibru de putere care favorizează violența împotriva femeilor și a copiilor lor. Campania este, totodată, un apel adresat tuturor actorilor sociali, guvern, societatea civilă, organizații de femei sau tineri, sectorul privat, mass-media, comunitățile academice sau structurile de asistență socială specializate, cu toții invitați încă o dată să-și unească forțele în efortul comun de stopare a violenței bazate pe gen.” Alexandra Dumitrescu, Vicepreședinte al Asociației Forumul Artelor Vizuale, Inițiator al acestui program
Eforie Colorat. Dezvoltat în parteneriat cu institute culturale europene, misiuni diplomatice și festivaluri de film internaționale, Eforie Colorat este un spațiu cultural alternativ la Marea Neagră și, totodată, primul centru dedicat artelor contemporane de pe litoralul românesc. Pe lângă alte teme de responsabilizare socială, precum impactul globalizării, educația ecologică sau etici de exploatare turistică, festivalul își extinde aria de intervenție în domeniul educației pentru egalitatea de gen și dezvoltarea comunitară.
“Prin educarea tinerilor și prin sensibilizarea opiniei publice, dorim ca, pe termen lung, să putem contribui la asigurarea unui mediu care să garanteze respectarea unor drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la viaţă, siguranţă sau integritate fizică şi psihică, respectarea demnității umane și a libertății. Stoparea abuzurilor poate fi asigurată printr-o bună educație, alături de o serie de măsuri la nivel sistemic, cum ar fi prioritizarea deciziilor de ordin politic, administrativ şi financiar care să garanteze egalitatea de șanse. Prin tot ceea ce facem, țintim să schimbăm ceea ce este posibil pentru fiecare. Am fost onorați pentru că am putut contribui la deschiderea drumului pentru consolidarea structurilor de suport psiho-social, care să le ofere servicii esențiale victimelor și supraviețuitorilor acestor atacuri”. Alexandru Crăciun, Head of Marketing and Government Affairs Communication