Companiile, ONG-urile și politicienii se pronunţă într-o majoritate covârşitoare pentru reglementarea activităţii de lobby
De ce activitatea de lobby rămâne pentru cei mai mulţi politicieni un subiect tabu? Au susţinere în realitate afirmaţiile din spaţiul public cu privire la activităţile de lobby? Face populaţia generală distincţia între lobby şi trafic de influenţă? Care sunt cele mai eficiente instrumente ale activităţii de lobby? Ce alţi actori sunt implicaţi în afara firmelor care desfăşoară lobby pentru terţi? La aceste întrebări încearcă să raspundă prezenta cercetare, din care vă prezentăm câteva rezultate.
În România, lobby se face preponderent reactiv, doar după luarea unei decizii, pentru a corecta sau îmbunătăți o decizie deja luată.
Contrar informaţiilor vehiculate în spaţiul public cum că ar exista doar câteva companii care fac lobby în România, studiul arată că mult mai multe categorii de actori sunt implicaţi în activitatea de lobby. ONG-urile ocupă primul loc cu 38%, urmate de companiile multinaţionale (29%), doar 4% fiind companii specializate care desfăşoară activitate de lobby pentru şi în numele unor terţi.
Suspiciunea actuală faţă de reglementarea activităţii de lobby nu se justifică. 82% dintre companii, 100% dintre ONG-uri și 100% dintre politicieni au declarat că activitatea de lobby trebuie reglementată prin lege. Opinia majoritară a populației este de asemenea una favorabilă reglementării acestei activități.
Lobby rămâne un subiect tabu pentru mulţi politicieni din teamă (nejustificată – așa cum reiese din acest studiu) că electoratul nu va vedea cu ochi buni deschiderea lor pentru discuții cu reprezentanți ai diferitelor ONG-uri, asociații profesionale sau companii. De asemenea, în viziunea politicienilor transparenţa intereselor surclasează expertiza în domeniu sau buna pregătire a lobbyiştilor.
Raportul complet poate fi consultat aici.
Cercetarea furnizează informaţii utile despre mecanismele şi instrumentele concrete, abordările de succes, precum şi neajunsurile şi erorile demersurilor autohtone de lobby. S-a urmărit acoperirea în 360 de grade a acestei activităţi, prin sondarea pe trei dimensiuni: a populaţiei asupra căreia se răsfrânge direct sau indirect activitatea de lobby (vox populi), a iniţiatorilor (lobbyiştii) şi a factorilor de decizie (politicienii). Studiul are la bază răspunsurile primite de la 865 de respondenţi, reprezentativi pentru cele trei dimensiuni explorate.
Cercetarea a fost iniţiată şi implementată de Forum for International Communications prin portalul de resurse PR Romania, în perioada februarie-decembrie 2011, cu sprijinul GfK România pentru sondarea dimensiunii "vox populi". Autorii metodologiei de cercetare şi ai raportului sunt Liviu Mihăileanu, Dana Oancea şi Aurelian Horja.
"Activitatea de lobby din România se va maturiza odată cu acumularea de experienţă şi, fără îndoială, cu greşelile făcute. Considerăm că prezentul demers de cercetare reprezintă o premieră, fiind cel mai complex studiu efectuat vreodată în România despre activitatea de lobby", a declarat Dana Oancea, Director PR Romania şi membră în boardul Forum for International Communications.
"GfK România se bucură să contribuie la apariţia primului studiu despre practicile de lobby din România. Cred că cercetarea de faţă va deveni în scurt timp ghidul de referinţă al lobbyiştilor şi al celor care vor dori să înţeleagă rolul activităţilor de lobby într-o societate democratică. Nu în ultimul rând, studiul va transforma modul în care românii se raportează la conceptul de lobby", a adăugat Andi Dumitrescu, Director General GfK România.
Despre iniţiatori
Forum for International Communications este o organizaţie non-guvernamentală care cultivă în mediul comunicatorilor profesionişti standardele etice şi de performanţă ale profesiei de relaţii publice. Fundaţia organizează din 2003 competiţia Romanian PR Award şi evenimentul Romanian PR Week, impuse drept cele mai importante evenimente de recunoaştere a excelenţei în domeniul comunicării de afaceri din România. În martie 2006, Forum a iniţiat programul CSR România cu scopul de a promova bunele practici în domeniul responsabilităţii sociale corporatiste, program afiliat de curând la reţeaua europeană CSR Europe. În aprilie 2009, fundaţia a lansat portalul de resurse PR Romania.
Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România este, de peste 10 ani, institutul numărul 1 de cercetare de piaţă, cu o cifră de afaceri de aproape 9,5 milioane euro în 2010. Activităţile GfK România sunt structurate în patru segmente: Custom Research – cercetare Ad Hoc, Consumer Panel – cercetare continuă pentru bunuri de larg consum, Retail and Technology – cercetare continuă pentru bunuri electronice şi electrocasnice şi Media – cercetare calitativă şi cantitativă pe consumul de produse media.
